A murit marele actor Alain Delon. Simbolul cinematografiei franceze avea 88 de ani
Alain Delon, simbol al cinematografiei franceze, s-a stins din viață duminică, 18 august 2024. Marele actor avea 88 de ani. Vestea a fost dată de către cei trei copii ai săi, într-o declarație comună pentru AFP.
Cei trei copii ai actorului i-au anunțat decesul duminică dimineață, 18 august 2024. Starul francez Alain Delon avea 88 de ani.
„Alain Fabien, Anouchka și Anthony, împreună cu (câinele său) Loubo, sunt profund întristați să anunțe moartea tatălui lor. El s-a stins din viață în liniște în casa sa din Douchy, înconjurat de cei trei copii ai săi și de familia sa. (…) Familia sa vă roagă să îi respectați intimitatea în această perioadă de doliu extrem de dureroasă”, se arată în comunicat.
Cine a fost Alain Delon
Născut la data de 8 noiembrie 1935, în Sceaux, zonă liniştită, din departamentul Hauts-de-Seine, Alain Delon a avut o copilărie tumultoasă. Părinţii, Edith şi Fabien, au divorţat pe când acesta avea patru ani, mai târziu, fiecare recăsătorindu-se. Când a fost adoptat, după acest episod, părinții săi adoptivi au decedat, iar Edith şi Fabien au împărțit custodia. Viitorul star al Franţei este înscris la un internat romano-catolic, dar va fi exmatriculat de aici, precum şi din alte şcoli, din cauza comportamentului său iregulamentar.
Alain Delon a renunțat definitiv la școală la vârsta de 14 ani, lucrând ca măcelar în magazinul tatălui său vitreg. Se hotărăşte apoi împreună cu un prieten, să fugă, pe o barcă, în Chicago. Planurile îi sunt dejucate însă de poliţie care îl arestează, lăsându-l să plece cu un avertisment.
La vârsta de 17 ani, se înrolează în marina franceză, iar în perioada 1953-1954 a activat ca puşcaş marin, în Vietnam, în timpul primului război indochinez. În 1956 a părăsit marina, după patru ani şi jumătate, pentru că îi era rău de mare. În 1957, fără niciun ban în buzunar, Delon se descurcă cum poate, muncind ca ospătar, portrar, asistent personal sau asistent de vânzări. În această perioadă devine prieten cu actriţa Brigitte Auber pe care o însoţeşte la Festivalul de Film de la Cannes. Aici este remarcat de căutătorul de talente american David Selznick care îi oferă primul său contract, cu condiţia ca Delon să înveţe engleza.
Întors la Paris, îl întâlnește pe regizorul Yves Allégret care îl convinge că poate deveni la fel de faimos şi dacă rămâne în ţara de origine. De asemenea, acesta îi oferă primul său rol, în pelicula „Quand la femme s’en mêle”.
Ulterior, primește și cel de-al doilea rol, în „Faibles femmes”, o coproducţie italiano-franceză care, datorită faptului că a fost un succes în box office-ul francez, ajunge să fie lansat şi în America. Astfel, Alain Delon devine cunoscut internaţional.
Un adevărat Don Juan
„Rocco şi fraţii săi” (1960), „În plin soare” (1960), „Eclipsa” (1962), „Ghepardul” (1963), „Laleaua neagră” (1964), „Samuraiul” (1967), „Borsalino” (1970), „Notre histoire” (1984) sau „Pe cuvânt de poliţist” (1985) sunt doar câteva dintre filmele pentru care Alain Delon este considerat cel mai important actor francez al secolului XX.
În 1968, în timp ce filmează „La Piscine”, Alain Delon este implicat într-un scandal politic de proporţii, alături de preşedintele Franţei, Georges Pompidou.
În același an, în luna octombrie, unul dintre bodyguarzii lui Delon, un sârb pe nume Stevan Markovic, este găsit mort într-un tomberon de la periferia Parisului. Francois Marcantoni, gangster corsican, jefuitor de bănci şi scriitor, inițial prietenul actorului, este considerat suspectul principal. După 11 luni în care este ţinut în custodie, este eliberat din cauza lipsei de dovezi.
Alain Delon este cunoscut ca un adevărat Don Juan, atrăgând de-a lungul anilor foarte multe femei. Printre acestea s-au numărat cele două soţii ale sale - Nathalie Barthélemy şi Rosalie van Breemen -, prima sa iubire, Romy Schneider şi femeia cu care a avut o relaţie timp de 15 ani, Mireille Darc.
După rolul din „Ghepardul” (regia Luchino Visconti), în 1964, Alain Delon a fost nominalizat pentru prima dată la Globul de Aur. În 1977, a ajuns pe lista favoriţilor la Premiile César pentru rolul principal din „Mr. Klein” (regia Joseph Losey), iar interpretarea din „Notre Histoire”, de Bertrand Blier, i-a adus în 1985 premiul pentru cel mai bun actor.
În 1991, actorul este decorat de preşedintele Francois Mitterand cu Legiunea de onoare, cea mai înaltă distincţie în Franţa. Festivalul de la Berlin i-a acordat Ursul de Aur onorific în 1995, iar în 2005 a fost numit Ofiţer al Legiunii de Onoare de către preşedintele Jacques Chirac, pentru contribuţia sa la arta cinematografică.
Alain Delon a fost unul dintre cei mai apreciați actori ai Franței, sărbătorit până la final, în special la Festivalul de Film de la Cannes 2019 .
Actorul a ţinut prima pagină a ziarelor în vara anului 2023, când cei trei copii ai săi au depus o plângere împotriva doamnei sale de onoare, Hiromi Rollin, descrisă uneori drept însoţitoarea sa, pentru suspiciune de abuz. Cei trei copii ai săi au dus apoi un război fratricid prin intermediul presei şi al instanţelor, certându-se cu privire la starea de sănătate a starului, care suferea de limfom şi a avut un accident vascular cerebral în 2019.
