4 ani de la activarea scutului de la Deveselu.Povestea bazei militare din România care sperie Rusia
Pe 12 mai se împlinesc patru ani de când rachetele americane care alcătuiesc celebrul”scut defensiv”de la Deveselu au devenit operaționale. Ce se întâmplă de fapt în localitatea Deveselu din Olt, aflată la 180 km de București?
Pe 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a acceptat invitaţia SUA de a amplasa instalaţii terestre antirachetă SM 3 în România pentru a proteja sudul Europei de rachetele iraniene sau rusești cu rază scurtă şi intermediară de acţiune. Pe 2 mai 2011, preşedintele Traian Băsescu a anunţat decizia CSAT şi a consilierilor SUA privind locul unde urmau să fie instalate instalaţiile de lansare. A fost aleasă fosta bază aeriană Deveselu din județul Olt, care nu mai era operațională și intrase în conservare din 2002. Costul reabilitării bazei aeriene şi al instalării sistemului SM-3 a fost de 400 de milioane de dolari, iar costul anual al întreţinerii a fost estimat la 20 de milioane de dolari, ambele fiind suportate de către Statele Unite ale Americii.. La 28 octombrie 2013, la Baza Militară Deveselu a avut loc ceremonia oficială de marcare a începerii lucrărilor principale de construcţie la componenta din România a scutului antirachetă. Scutul este activ din decembrie 2016, iar lucrările la baza militară de la Deveselu au durat trei ani și au costat 800 de milioane de dolari. România suportă costurile punerii la dispoziţie a bazei aeriene şi cele ale asigurării pazei.
Ce este scutul de la Deveselu
Scutul este echipat cu așa-numitul sistem antirachetă Standard Missile 3 (SM-3) care, la origine, este un sistem naval, dar a fost adaptat pentru o bază terestră și funcționează pe aceleași principii. În august 2019, scutul de la Deveselu a primit ultima generaţie de interceptoare. Este vorba de rachete de tip SM-3 block IIA, care au fost intens testate de forţele americane înainte de a fi trimise către bateriile proprii sau ale aliaţilor. Un astfel de interceptor de ultimă generaţie costă în jur de 20 milioane de dolari şi are o rază de acţiune de 2.500 de kilometri, de aproape trei ori mai mare în comparaţie cu generaţia mai veche. Cu 4,5 kilometri pe secundă (de 13 ori mai rapid decât viteza sunetului) interceptorul de ultimă generaţie are şi o viteză net superioară celor care au fost în dotarea bazei de la Deveselu şi care atingeau numai 3 kilometri pe secundă. Interceptorii SM-3 block IIA nu au încărcătură explozivă sau periculoasă (nucleară, biologică sau chimică) şi sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile la impact. În afară de rachete balistice, sistemul de la Deveselu poate intercepta şi sateliţi inamici aflaţi în raza de acţiune a rachetelor. Reamintim că la Deveselu se află cel mai modern sistem de apărare din Europa, care găzduieste 44 de rachete
Cum funcționează scutul de la Deveselu
Sistemul de apărare de la Deveselu are trei componente principale care interacționează și formează un tot unitar: un radar extrem de puternic care poate detecta peste 100 de rachete balistice, interceptorii de rachete (adică rachetele SM-3) și sistemul de comunicații. La rândul lui, Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. Atunci când o rachetă nucleară se îndreaptă spre România, radarul detectează rapid traiectoria rachetei și transmite automat activarea scutului care presupune lansarea imediată a unei rachete SM-3 care se deplasează cu viteză mare spre cea balistică pentru a o neutraliza cât încă se află în aer. Scutul de la Deveselu este considerat cel mai modern sistem de apărare din Europa, se întinde pe aproape 170 de hectare şi găzduieşte 44 de rachete.
Citiți și
SUA finalizează scutul de la Deveselu. Ce înseamnă pentru Rusia
Americanii de la Deveselu, 100 de lei pentru sex cu eleve de liceu
