«Darea în plată m-a costat 7.000 de lei »
Trei luni de zile, cam 7.000 de lei, un „rămas bun” fără tristeţe spus apartamentului şi un „adio” acru ratelor împovărătoare. Cam asta a însemnat darea în plată pentru Andrei P., un informatician de 42 de ani care a încheiat de curând un capitol important din viaţa sa. Bucureşteanul a povestit pentru Click!, în detaliu, cum a decurs şi cât l-a costat, în total, procedura prin care a cedat băncii apartamentul luat cu credit ipotecar.
Un lucru e cert: Andrei se simte acum ca la 20 de ani, deşi oglinda îi spune cu totul altceva. ”Parcă m-am eliberat. Am scăpat de ratele mari, pentru care făceam eforturi uriaşe în fiecare lună. Nu mai simt stresul acela că nu mai pot plăti”, şi-a început povestea bucureşteanul.
Omul şi-a cumpărat un apartament cu 3 camere în anul 2007, adică în perioada de „bum” a preţurilor: 120.000 de euro. Ratele la creditul ipotecar au fost şi ele pe măsură: peste 600 de euro pe lună. A plătit conştiincios, lună de lună, dar aproape totul a mers în contul dobânzilor. ”În nouă ani, am plătit cam 45.000 de euro. Din credit, nu s-au scăzut decât 10.000 de euro”. Când a aflat de legea dării în plată, care permite unui client să returneze apartamentul băncii şi să scape astfel de orice datorie, n-a mai stat pe gânduri.
”Am analizat atent totul. M-am sfătuit şi cu familia. Am ajuns la concluzia că nu merită să plătim încă 20 de ani aceste rate uriaşe pentru un apartament a cărui valoare este acum mult sub cea din 2007. La jumătatea lunii mai, m-am înfiinţat la un avocat. Acesta a fost primul pas. Am anunţat banca de faptul că vreau să renunţ la apartament. Că îl dau în plată”, ne-a povestit Andrei.
În următoarea săptămână, bucureşteanul a fost foarte stresat. Verifica zilnic pagina de Internet a instanţelor pentru a vedea dacă nu cumva banca, una dintre cele mai mari din sistem, îi va contesta cererea în instanţă. ”La nouă zile după ce am trimis notificarea, am primit răspuns oficial de la bancă. Stăteam cu documentele în mână şi citeam. Încă o dată. Şi încă o dată. Nu-mi venea să cred! Îmi acceptaseră cererea şi mă informau la ce dată trebuia să fiu prezent la notar”, îşi aminteşte fostul proprietar de apartament şi fostul plătitor de rate.
Şi următoarele zile au fost destul de stresante, pentru că banca îi cerea, în maximum zece zile, o mulţime de acte, chitante, dovezi de plată etc. ”Ne-a costat câteva sute de lei, dar am reuşit să facem rost de toate actele solicitate: ultimele facturi la întreţinere, la lumină, extras de carte funciară, certificat fiscal şi aşa mai departe. Oricum, era mult mai suportabil faptul că nu plăteam rata: din momentul în care se face notificarea, nu mai eşti nevoit să plăteşti”.
La începutul lunii august, Andrei semna în faţa notarului, împreună cu reprezentantul băncii, contractul de dare în plată. A fost cel mai „greu”, din punct de vedere financiar: 6.500 de lei. ”A doua zi după ce am semnat la notar, am predat şi apartamentul. Toată lumea m-a întrebat dacă am regrete. Nu am. Ne-am mutat cu chirie într-o zonă mai bună, într-un apartament mai spaţios. Iar cel mai important: chiria este cam jumătate din cât plăteam rata”, a conchis bucureşteanul.
Click! spune:
Legea dării în plată (legea 77/2016) a intrat în vigoare la jumătatea lunii mai. Conform acesteia, orice consumator persoană fizică, cu un credit de până la 250.000 €, poate returna apartamentul băncii fără a mai avea datorii ulterioare. Până acum, peste 3.900 de români au anunţat băncile că vor să renunţe la case. Circa 67% din notificări au fost contestate în instanţă, potrivit declaraţiilor guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
Costuri
Notificare prin avocat - 200 lei
Taxe poștă – 20 lei
Extras carte funciara - 200 lei
Taxă poștă documente pentru bancă – 20 lei
Finalizare tranzacție la notar (onorariu, TVA, taxa intabulare OCPI, procura și legalizarea procurii pentru reprezentantul băncii, extras de autentificare) – 6.500 lei
Total: 6.940
