Care a fost cel mai scurt război din istorie. Ce durată a avut dar și cum s-a încheiat
Conflictul anglo-zanzibar din 1896 este considerat cel mai scurt război din istorie, cu o durată totală de 38 de minute.
Povestea începe cu semnarea tratatului Helgoland-Zanzibar între Marea Britanie și Germania în anul 1890. Acest tratat a stabilit efectiv sfere de influență între puterile imperiale din Africa de Est; Zanzibar a fost cedat influenței britanice, în timp ce Germania a primit controlul asupra Tanzaniei continentale.
Istoria din spatele acestui război
Cu această nouă influență, Marea Britanie a declarat Zanzibar un protectorat al Imperiului Britanic și și-a instalat propriul sultan „marionetă” pentru a avea grijă de regiune. Hamad bin Thuwaini, care fusese un susținător al britanicilor din zonă, a primit această funcție în 1893.
Hamad a condus acest protectorat relativ pașnic timp de puțin peste 3 ani până când, la 25 august 1896, a murit subit în palatul său. Deși adevărul nu va fi niciodată pe deplin cunoscut referitor la cauzele morții sale, se crede că vărul său, Khalid bin Barghash, l-a otrăvit.
Această credință este agravată de faptul că, în câteva ore de la moartea lui Hamad, Khalid se mutase deja în palat și și-a asumat poziția de sultan, totul fără aprobarea britanică.
Inutil să spunem că diplomații britanici locali nu au fost deloc mulțumiți de această întorsătură a evenimentelor, iar diplomatul șef din zonă, Basil Cave, a declarat rapid că Khalid ar trebui să se retragă. Khalid a ignorat aceste avertismente și, în schimb, a început să-și adune forțele în jurul Palatului.
Aceste forțe erau surprinzător de bine înarmate, deși merită remarcat faptul că destul de multe dintre armele și tunurile lor erau, de fapt, cadouri diplomatice care fuseseră prezentate fostului sultan de-a lungul anilor! Până la sfârșitul zilei de 25 august, Khalid și-a asigurat palatul cu aproape 3.000 de oameni, mai multe tunuri de artilerie și chiar și un iaht regal înarmat modest în portul din apropiere.
În același timp, britanicii aveau deja două nave de război ancorate în port, HMS Philomel și HMS Rush, iar trupele erau rapid trimise la țărm pentru a proteja consulatul britanic și pentru a împiedica populația locală să nu revolte. Cave a cerut și sprijin de la o altă navă britanică din apropiere, HMS Sparrow, care a intrat în port în seara zilei de 25 august.
Chiar dacă Cave avea o prezență armată semnificativă în port, el știa că nu avea autoritatea de a deschide ostilități fără aprobarea expresă a guvernului britanic. Pentru a se pregăti pentru orice eventualitate, el a trimis o telegramă Ministerului de Externe în acea seară în care spunea: „Suntem autorizați, în cazul în care toate încercările de soluție pașnică se dovedesc inutile, să tragem în Palat de la bărbații de război?” În timp ce aștepta un răspuns de la Whitehall, Cave a continuat să emită ultimatumuri lui Khalid, dar fără rezultat.
Cave, autorizat să adopte orice măsură consideră
A doua zi, încă două nave de război britanice au mai intrat în port, HMS Racoon și HMS St George, acesta din urmă transportându-l pe contraamiralul Harry Rawson, comandantul flotei britanice din zonă. În același timp, Cave primise un telegraf de la Whitehall. afirmând:
„Sunteți autorizat să adoptați orice măsuri considerați necesare și veți fi sprijinit în acțiunea dumneavoastră de către Guvernul Majestății Sale. Totuși, nu încercați să întreprindeți nicio acțiune pe care nu sunteți sigur că o puteți realiza cu succes”.
Ultimatumul final pentru Khalid a fost emis pe 26 august, cerându-i acestuia să părăsească palatul până la ora 9 dimineața a doua zi. În acea noapte, Cave a cerut, de asemenea, ca toate bărcile non-militare să părăsească portul pentru a se pregăti de război.
La ora 8 dimineața, în ziua următoare, cu doar o oră înainte de expirarea ultimatumului, Khalid i-a trimis un răspuns lui Cave, declarând: „Nu avem nicio intenție să ne dăm jos steagul și nu credem că veți deschide focul asupra noastră”.
Cave a răspuns într-un adevărat stil diplomatic britanic din secolul al XIX-lea, declarând că nu a vrut să tragă asupra palatului „dar dacă nu faci ceea ce ți se spune, cu siguranță vom face acest lucru”.
Războiul s-a încheiat după doar 38 de minute
Aceasta a fost ultimul mesaj către Khalid și la 9 dimineața a fost dat ordinul ca navele britanice din port să înceapă să bombardeze palatul. Până la ora 09:02, majoritatea artileriei lui Khalid fusese distrusă, iar structura din lemn a palatului începuse să se prăbușească cu tot cu cei 3.000 de apărători înăuntru. Tot în această perioadă, la două minute după începutul bombardamentului, se spune că Khalid a scăpat printr-o ieșire din spatele palatului, lăsându-și servitorii și luptătorii să apere singuri.
Până la ora 09:40, bombardamentele încetaseră, steagul sultanului a fost doborât, iar cel mai scurt război din istorie s-a încheiat oficial după doar 38 de minute, scriu cei de la historic-uk.com.
