Ce și-a dorit să mănânce Ceaușescu, înainte să fugă, pe 22 decembrie 1989. Care erau preparatele preferate ale cuplului: „După ce mâncau, ce rămânea, chema securiștii și îi trimitea să dea la grădinari.”
Pe 22 decembrie 1989, chiar înainte de fuga sa dramatică, Nicolae Ceaușescu și-a dorit să mănânce ceva simplu, într-o zi care avea să marcheze sfârșitul regimului său și începutul unei noi ere pentru România. Dezvăluirile făcute de Ion Lăpușneanu, fostul bucătar al cuplului dictatorial, oferă o imagine mai puțin cunoscută despre obiceiurile alimentare ale liderului comunist.
Ce a comandat Nicolae Ceaușescu în ziua fugii
În acea dimineață fatidică, cuplul Ceaușescu a aterizat cu elicopterul la palat, iar Suzana, o persoană apropiată lor, i-a transmis lui Ion Lăpușneanu să pregătească rapid câteva alimente de luat pe drum. Solicitările au fost modeste și nepretențioase: „1 kg de zahăr, 3 lămâi, o bucată de brânză, două pâini, niște roșii, ardei gras”, a povestit bucătarul într-un interviu. Totul a fost împachetat în grabă, fără sigilarea obișnuită a preparatelor, deoarece erau presați de timp.
Gusturile culinare ale lui Nicolae și Elena Ceaușescu
Deși de-a lungul anilor s-au vehiculat multe speculații despre preferințele culinare ale lui Ceaușescu, bucătarul său a clarificat că cei doi lideri nu erau deloc adepții preparatelor exotice sau sofisticate. Pe masa lor se regăseau adesea preparate tradiționale românești, precum peștele românesc cu saramură și pâinea de casă. Ceaușescu prefera un antricot de vită, în timp ce Elena alegea șalăul. În mod surprinzător pentru un dictator, ei comandau doar atât cât puteau consuma, iar risipa era evitată cu strictețe.
După fiecare masă, Ceaușescu avea obiceiul să cheme securiștii și să le ceară să ducă resturile de mâncare grădinarilor care lucrau pe domeniul lor.
Ceaușescu era tot timpul suspicios
Viața la curtea dictatorului era marcată de o suspiciune continuă, iar acest lucru se reflecta și în felul în care era gestionată mâncarea. Fiecare platou pregătit pentru masa lui Nicolae și Elena Ceaușescu era sigilat și marcat de bucătari, ca o măsură de siguranță împotriva oricărei posibile tentative de otrăvire. „Noi toate platourile pe care le făceam le sigilam și semnam pe ele”, a mărturisit Ion Lăpușneanu. După fiecare masă, bucătarii așteptau cu anxietate un telefon de la colonelul responsabil cu siguranța liderului, care îi anunța dacă totul fusese în regulă.
Dacă la mesele de zi cu zi Ceaușeștii preferau simplitatea, lucrurile stăteau cu totul diferit în timpul vizitelor oficiale. Nicolae Ceaușescu era extrem de preocupat de impresia pe care mesele festive o lăsau asupra invitaților străini. Totul trebuia să fie perfect, iar platourile servite să reflecte un standard de lux și fast, menite să uimească delegațiile internaționale.
„La vizitele oficiale, trebuia să fie totul la superlativ. Platourile erau lucrate cu mare atenție, iar mâncărurile trebuiau să impresioneze pe cei care veneau din străinătate”, a mai spus fostul bucătar al dictatorului.
