Cel mai mare lac din istorie a fost descoperit de români. Unde se afla minunea care a uimit pe toată lumea
Un grup de cercetători români a obținut un loc remarcabil în Cartea Recordurilor prin dezvăluirea dimensiunilor impresionante ale celui mai mare lac care a existat vreodată pe suprafața Pământului.
Cel mai mare lac din istoria planetei
Cercetătorii au descoperit, recent, proporţiile imense ale celui mai mare lac din istoria planetei Pământ: Paratethys. Guinness World Records a publicat online un articol dedicat „Celui mai mare lac care a existat vreodată” şi, de asemenea, recordul a fost publicat în ediţiile tipărite, în peste 40 de limbi, scrie stirileprotv.ro.
Este vorba despre o echipă condusă de dr. Dan Palcu, formată din cercetători ai institutului GeoEcoMar şi cercetători ai Universităţii din Bucureşti, o premieră pentru cele două instituţii.
Paratethys se întindea pe 2,8 milioane de kilometri pătraţi
La apogeul său, Paratethys se întindea pe o suprafaţă de aproximativ 2,8 milioane de kilometri pătraţi şi conţinea peste 1,8 milioane de kilometri cubi de apă salmastră (apă dulce combinată cu apă sărată în diferite proporţii). Asta înseamnă de peste zece ori mai mare decât volumul combinat al tuturor lacurilor de apă dulce şi sărată actuale.
„Pentru mult timp, s-a crezut că aici a fost o mare preistorică, Marea Sarmatică. Acum avem dovezi clare că pentru aproximativ cinci milioane de ani, această mare a devenit un lac - izolat de ocean şi plin de animale nemaiîntâlnite în alte locuri de pe glob.
Lacul a acoperit mare parte din teritoriul României, în afară de zonele de muntoase, şi a lăsat în urmă mărturii spectaculoase, precum nisipurile cu trovanţi din Subcarpaţii Buzăului şi Oltenia de sub munte, calcarele din zona Istriţa care acum 10 milioane de ani erau plaje tropicale, şi falezele roşiatice din Dobrogea de Sud, unde ciclurile de umplere si desecare ale lacului se reflectă în alternanţele albicios-roşiatice ale rocilor”, transmite Dan Palcu.
Ecosistemul era caracterizat de o faună distinctivă
Ecosistemul unic al mega-lacului Paratethys era caracterizat de o faună locală distinctivă. În timpul celei mai severe crize hidrologice, suprafața mega-lacului s-a redus cu peste două treimi. Volumul său cu o treime, conducând la o scădere a nivelului apei de până la 250 de metri.
Această schimbare dramatică a avut consecințe devastatoare asupra faunei. A provocat dispariția multor specii, printre care și Cetotherium riabinini – cea mai mică balenă identificată. Totodată, cercetările aduc clarificări despre stabilitatea bazinelor cu ape toxice, precum Marea Neagră.
Explicațiile specialiștilor
Dan Palcu subliniază că Marea Neagră contemporană explică numeroase caracteristici de mediu ale Paratethysului antic. În cea mai mare parte lipsit de oxigenul necesar vieții, adâncurile Mării Negre conțin ape bogate în hidrogen sulfurat, un gaz toxic prejudiciabil atât pentru oameni, cât și pentru majoritatea speciilor de animale.
În plus, sedimentele Mării Negre adăpostesc metan „înghețat”, un gaz cu puternic efect de seră, care ar putea fi eliberat în atmosferă în urma încălzirii globale, declanșând astfel catastrofe de mediu.
