Cine a fost Gogu Constantinescu. Povestea românului genial a cărei invenție a schimbat soarta Primului Război Mondial
Puțini români se pot mândri cu o contribuție științifică și tehnologică atât de profundă încât să influențeze cursul unui război mondial. Gogu Constantinescu este unul dintre acești vizionari. Inginer, inventator și savant deschizător de drumuri, el este părintele sonicității – o ramură inovatoare a fizicii – și autorul unui dispozitiv care a oferit aliaților un avantaj crucial în luptele aeriene ale Primului Război Mondial.
De la Craiova la cercetarea avansată
Născut pe 4 octombrie 1881, la Craiova, George (Gogu) Constantinescu s-a remarcat încă de tânăr prin inteligență și tenacitate. În 1904, termină ca șef de promoție Școala Națională de Poduri și Șosele din București, iar în anii ce urmează contribuie la construirea mai multor clădiri și poduri importante, printre care bolta de beton a fostului sediu al Camerei Deputaților de pe Dealul Mitropoliei.
Dar pasiunea lui nu era doar ingineria civilă, ci și cercetarea științifică. Stabilindu-se în Marea Britanie, Constantinescu a devenit pionierul unei științe complet noi: sonicitatea, o disciplină care studiază transmiterea energiei mecanice prin unde sonore în medii fluide și solide. Această teorie avea să stea la baza a zeci de invenții uluitoare: motoare și pompe sonice, perforatoare, injectoare, transmisii automate, și chiar generatoare de energie sonică.
Invenția care a întors soara războiului
În timpul Primului Război Mondial, una dintre cele mai presante probleme ale aviației era cum să tragă cu mitraliera direct prin discul elicei, fără a o distruge. Inginerii germani, conduși de Anthony Fokker, reușiseră deja acest lucru, folosind un mecanism de sincronizare mecanică. Supremația aeriană le aparținea.
Însă în 1916, Gogu Constantinescu revoluționează complet acest concept, printr-o abordare hidraulică. Invenția sa – cunoscută sub numele de G.C. Gear (Constantinesco Fire Control Gear) – permitea sincronizarea mitralierei cu elicea în mod mult mai precis și eficient, indiferent de turația motorului.
Vice-mareșalul britanic Sir John Maitland afirma în 1920 că, datorită acestui dispozitiv, aliații au obținut supremația aeriană în fața Germaniei. Cu alte cuvinte, invenția românului a salvat vieți și a schimbat cursul istoriei.
După război, Constantinescu și-a dedicat viața dezvoltării tehnologiilor pentru uz civil. A conceput un convertizor de cuplu care elimina necesitatea cutiei de viteze convenționale – practic, prima transmisie automată. În 1923, a testat cu succes o mașină experimentală cu acest sistem, încărcată cu zece persoane, care s-a comportat impecabil.
În 1926, la Salonul Auto de la Paris, și-a prezentat invenția: un automobil care nu avea nici ambreiaj, nici schimbător de viteze. Revista Popular Science descria în 1927 acest vehicul drept “atât de remarcabil, încât a captat atenția inginerilor din întreaga lume”.
Moștenierea unui vizionar uitat
În timpul vieții, Gogu Constantinescu a înregistrat peste 400 de brevete în țări precum Marea Britanie, SUA, Franța, Germania, România și altele. Din păcate, multe dintre invențiile sale au rămas necunoscute publicului larg, fie din cauza utilizărilor militare, fie din neglijența istorică față de geniile românești.
A vizitat România pentru ultima oară în 1963, iar doi ani mai târziu, în decembrie 1965, s-a stins din viață în Marea Britanie, la Oxen House, bolnav, dar cu o operă care dăinuie.
Povestea lui Gogu Constantinescu este o lecție de perseverență, inovație și patriotism. A fost omul care a schimbat soarta unui război cu o invenție de geniu și care a deschis drumul către tehnologii moderne pe care le folosim și astăzi.
