De ce se repară și se văruiesc gardurile înainte de Paște. Tradiția pe care toți românii au uitat-o
Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, este ultima și, totodată, cea mai aspră din postului Paştelui, care începe în Duminica Floriilor și se încheie în Sâmbăta Mare. Este, de fapt, o săptămână distinctă a postului, adăugându-se celor 40 de zile propriu-zise de post, și amintește de patimile lui Iisus Hristos din aceste zile. Bineînțeles, în această săptămână, în fiecare regiune a țării, creștinii respectă mai multe tradiţii şi obiceiuri specifice.
Ultima săptămână a Postului Mare, numită Săptămâna Sfântă sau Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor și se încheie în Sâmbăta Mare. Este cea mai aspră săptămână a postului, în plus față de cele 40 de zile propriu-zise de post, amintind de patimile Domnului Iisus Hristos. În fiecare regiune a ţării, există mai multe tradiţii şi obiceiuri specifice.
Săptămâna Mare. Obiceiuri şi tradiţii
În Lunea din Săptămâna Mare, totul trebuie să strălucească de curăţenie. Se face curăţenie generală în casă, în curte şi în acareturi: se mătură curţile, se repară gardurile, se lipesc şi se văruiesc pereţii, se spală perdelele şi mobilierul, se şterg geamurile, se aerisesc toate hainele, aşternuturile şi covoarele. Se face curăţenie în grajdul animalelor şi se văruieşte înăuntru. Bărbaţii muncesc la câmp până cel târziu în ziua de joi, când revin în gospodarie şi îşi ajută nevestele la treburile casnice. Așadar, casele trebuie să strălucească de curățenie, pentru că ele „te blesteamă dacă Paștele le prind necurățate".
Joia Mare este ziua când a avut loc Cina Cea de taină, rugăciunea lui Isus Hristos în Grădina Ghetsemani, trădarea lui Iuda şi prinderea lui Isus. Acum, oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc. Tradiţia spune că, în noaptea şi în dimineaţa Joii Mari, se deschid mormintele şi sufletele celor morţi se întorc la casele lor şi trebuie să se aprindă focuri prin curţi sau în cimitire, pentru întâmpinarea lor. Tot în Joia Mare se vopsesc ouăle, despre care se spune că au puteri miraculoase, şi se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca şi cozonacii cu mac şi nucă.
Vinerea Mare este zi de post negru, în care nu se mănâncă şi nu se bea decât apă. În această zi nu se lucrează şi nu se fac nici copturi pascale. Este ziua în care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos, pentru iertarea păcatelor noastre şi i se mai spune Vinerea Patimilor, Vinerea Paştilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Seara, lumea merge la biserică pentru a participa la slujba Prohodului Domnului, slujba înmormântării Domnului Iisus Hristos. Dimineață, înainte de răsărit, oamenii trebuiau să alerge desculţi prin rouă şi apoi să se scalde în ape curgătoare, pentru a fi sănătoşi tot anul.
Sâmbăta Mare este ultima zi de post, se încheie şi pregătirile pentru Sărbătoarea Paştelui: sacrificarea mielului şi prepararea mâncărurilor din carne de miel, precum drob, borş de miel, stufat sau friptură. Mielul este simbolul lui Iisus în tradiţia creştină, căci atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit „Mielul lui Dumnezeu'”, simbolizând sacrificiul său suprem. Sâmbăta seara, gospodinele pregătesc şi coşul care va fi dus la biserică, pentru sfinţire.
Duminică este Ziua Luminată, când toţi creştinii sărbătoresc cu bucurie Învierea Domnului.
