Domnitorul român care deține un record de neegalat: a condus de 10 ori 2 țări! Cum a fost posibil
Născut la data de 27 februarie 1711, la Constantinopol, Constantin Mavrocordat a rămas în istorie pentru faptul că deține un record de neegalat, mai exact, a fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei. De asemenea, a instituit în ambele Țări Române măsuri progresiste, influențate de ideile filosofice ale secolului al XVIII-lea și i se datorează desființarea șerbiei în Moldova.
Constantin Mavrocordat s-a născut la 27 februarie 1711, la Constantinopol. În septembrie 1730, după moartea tatălui său, a fost ales domnitor al Țării Românești de către nobili cu acordul lui Porții, dar a fost înlăturat în mai puțin de o lună. În octombrie 1731, a urcat din nou pe tron. Tot în octombrie 1733, a fost transferat în Moldova, iar doi ani mai târziu s-a întors în Țara Românească (noiembrie 1735). Domnia sa a durat până în septembrie 1741, timp în care țara a devenit un câmp de luptă în conflictul ruso-austro-turc din 1735-1739, la sfârșitul căruia Austria a cedat Oltenia Imperiului Otoman. De asemenea, a domnit alternativ în cele două Țări Române.
A obținut reunirea Olteniei la Țara Românească
Atât în Moldova, cât și în Țara Românească, numele său este legat de o serie de reforme importante, cum ar fi desființarea rumâniei/veciniei (țăranii își puteau răscumpăra libertatea de la stăpânii lor), desființarea unor dări (văcăritul, pogonitul), stabilirea birului anual în funcție de avere și plata lui în „sferturi” (măsuri luate în ambele țări).
În anul 1735, sub influența reformelor austriece din Oltenia, a început să facă reforme în Țara Românească, desființând unele impozite indirecte, ca „văcăritul” și „pogonăritul” și a introdus o taxă generală, plătibilă în 4 „sferturi”. I-a eliberat pe țărani și le-a dat dreptul să se mute de pe o moșie pe alta, răscumpărându-și libertatea cu 10 taleri, plătiți boierului respectiv, relatează Adevărul.ro.
În fiecare județ, a numit un ispravnic al justiției și administrației. După Războiul ruso-turco-austriac (1736-1739), a obținut reunificarea Olteniei la Țara Românească, prin Tratatul de la Belgrad din 1739. De asemenea, a aplicat toate aceste reforme și în Moldova, când a fost numit domnitor.
Moartea domnitorului este încă învăluită în mister
În Moldova, s-a ocupat de puținele școli care existau și de educația preoților, care erau obligați să cunoască carte românească. De asemenea, a ordonat tipărirea de cărți bisericești în limba română și a cerut stareților mănăstirilor din țară să prezinte un raport anual privind activitățile lor gospodărești.
Moartea domnitorului este încă învăluită în mister. Potrivit unor surse, în 1769, în timpul Războiului ruso-turc, Constantin Mavrocordat a fost luat prizonier la Galați și ucis de un soldat rus. Conform altor surse, el a fost capturat de ruși și trimis la Iași, unde a murit în decembrie, îmbolnăvindu-se pe drum, din cauza vremii foarte reci. Cert este, însă, că a fost adus la Iași și înmormântat cu onorurile cuvenite unui domn, la 23 noiembrie 1769.
