Locul unic din România pe care trebuie să îl vizitezi în această toamnă! Se află în inima Făgărașului
În inima Țării Făgărașului se ascunde o adevărată comoară istorică pe care trebuie să o vizitați în această toamnă! Este vorba despre Mănăstirea Cârța, unal dintre cele mai vechi așezări monahale din România, fiind unică la noi în țară.
Insiprația filmului „The Nun”
Abația se află la doar 40 de kilometri de Sibiu și este un monument pe care nu trebuie să îl ratați dacă treceți prin această zonă. Fanii filmelor de groază cu siguranță o știu deoarece aceasta a fost sursa de inspirație a filmului horror „The Nun”, așa că dacă sunteți admiratori veți fi entuziasmați de vizită.
În perioada Evului Mediu, Abația Cârța s-a impus ca o importantă așezare monahală de tradiție cisterciană în regiunea Țara Făgărașului. Această abație a fost fondată în anul 1202, în timpul domniei regelui Emeric al Ungariei, de către un grup de călugări cistercieni ce au venit de la mănăstirea Igriș din Banat, ce a fost distrusă de tătari. Inițial a fost ridicată din lemn sub forma unei cruci, ulterior i s-a adăugat o cupolă de piatră. Totuși, după invaziile tătărești mănăstirea a fost reconstruită și a rămas așa până în ziua de azi.
Mai târziu, în anul 1474, regele Matia Corvin a dispus desființarea acestei mănăstiri, transferând patrimoniul său către Biserica Prepoziturii din Sibiu. În prezent, complexul mănăstiresc se află într-o stare de degradare, doar o capelă singură reușind să-și păstreze utilitatea, fiind folosită de comunitatea evanghelică. Notabil este faptul că ansamblul arhitectonic este înscris pe lista monumentelor istorice încă din anul 2010, datorită valorii sale culturale și istorice.
Cine au fost cistercienii
Cistercienii reprezintă o ramură a ordinului monahal catolic ce s-a dezvoltat pe baza regulilor stabilite de Benedict de Nursia în cadrul ordinului benedictin mai larg. Ordinul a apărut în Franța sub conducerea lui Robert de Molesme. Acești călugări trăiau în conformitate cu principiile stricte impuse de acele reguli. Ei se hrăneau exclusiv cu produsele muncii lor și aveau restricții asupra consumului de carne. În plus, ei confecționau propriile lor haine și le purtau, manifestând astfel moderație în toate aspectele vieții lor.
Stilul lor de viață era auster, bazat pe multă muncă și limitări în ceea ce privește bunurile materiale. Cistercienii erau cunoscuți pentru reținerea în comunicare, limitându-se la discuții esențiale și necesare între ei.
De asemenea, trăiau conform principiilor austerității în ceea ce privește confortul personal, evitând, se spune, chiar să folosească focul pentru încălzire. Aici la Cârța au introdus cultura viței de vie și au devenit mari producători de vin, tehnicile folosite de ei fiind utilizate și astăzi. Se spune că locul ar fi bântuit de sufletele călugărilor care au trăit aici și care au murit în urma stilului de viață greu și se spune că unii dintre ei ar fi fost îngropați de vii.
