Medicamentul bizar prescris vreme de secole în Europa. Era considerat un adevărat tratament minune
Se spune că trecutul este ca o țară străină, iar de fiecare dată când aflăm mai multe despre practicile aparent bizare de acum sute, sau chiar mii de ani, tindem să fim de acord cu această zicală. De exemplu, vreme de secole la rând, medicii din Europa prescriau pulbere de mumie, pentru a trata numeroase afecțiuni.
Trecutul este plin de credințe și superstiții bizare, care surprind mereu oamenii din epoca modernă. Iar acest lucru se poate observa cel mai bine atunci când analizăm istoria medicinei și modul în care oamenii înțelegeau, cu secole în urmă, corpul uman, cât și problemele de care acesta suferea. Însă, poate că puține detalii istorice pot suna la fel de bizar ca faptul că medicii europeni prescriau pulbere de mumie bolnavilor.
Între secolele XII și XVII, acest „remediu” era folosit de medici pentru a trata hemoragii interne, oase fracturate, sau chiar și epilepsia, sau melancolie. Clasele înstărite de la acea vreme apreciau acest tratament, deoarece considerau că mumiile sunt încărcate cu forța vitală a strămoșilor, potrivit Science Alert.
De ce era prescrisă pulberea de mumie
În acele vremuri, o teorie extrem de populară spunea că aspectul unei substanțe naturale va indica afecțiunile pe care aceasta le va trata. Din acest motiv, carnea mumiilor era utilizată pentru a vindeca deteriorări interne, printre multe altele. O altă teorie susținea că „forța vieții” poate fi transferată de la mumie la un pacient viu.
Însă, poate că motivul cel mai important care a dus la prevalența acestui tratament bizar a fost o greșeală de traducere!
O eroare de traducere a dus la popularitatea tratamentului
În acele secole, medicii europeni erau fascinați de medicina din lumea islamică, iar autori din Orient, precum Avicenna, erau foarte populari și în Europa. În cărțile sale, renumitul medic și filosof menționa o substanță numită bitum, un antiseptic folosit pentru a trata răni, infecții, sau boli de piele.
Însă, în arabă, această substanță era numită mūmiyā, iar autorii europeni au tradus acest termen, eronat, drept mumie. Acest lucru a dus la apariția comerțului cu rămășițe provenite din morminte egiptene, cât și din cimitire locale.
Abia în secolele XVII și XVIII medicina din Europa s-a dezvoltat îndeajuns de mult încât să renunțe la acest tratament bizar.
