Moartea lui Alexandru cel Mare, un mister rămas nedeslușit. Care ar fi cauzele decesului
Moartea regelui Macedoniei și conducătorului unui imperiu enorm, Alexandru cel Mare, a rămas, și în prezent, un mister de nedeslușit. Deși a murit la vârsta de doar 32 de ani, în data de 10 iunie 323 î.Hr., marele lider, văzut ca pe un zeu de către supușii săi, a rămas în istorie ca o mare legendă.
Cine a fost Alexandru cel Mare
Alexandru cel Mare a construit un imperiu legendar înainte de prematura și misterioasa sa moarte, ce a survenit la vârsta de doar 32 de ani, în data de 10 iunie 323 î.Hr. Cunoscut și sub numele de Alexandru Macedon, marele lider a fost unul dintre primii mari strategi și conducători militari din istorie. A învățat filozofie și noțiuni despre lumea înconjurătoare direct de la Aristotel, iar, tactica sa militară a desprins-o de la tatăl său, Regele Filip al II-lea, un alt mare războinic al acelor vremuri.
La împlinirea vârstei de 16 ani, Alexandru și-a condus, pentru prima dată, trupele într-o companie militară, urmând ca, doi ani mai târziu, să comande cea mai mare parte a trupelor tatălui său spre victorie în Bătălia de la Chaeronea, astfel, orașele state grecești fiind cucerite de micul regat macedonean. În anul 336 î.Hr., a ajuns rege după ce tatăl său a fost asasinat în urma unui complot, iar alți doi ani mai târziu de la urcarea sa pe tron, a pornit o companie militară în Asia Mică, pasul următor fiind cucerirea Imperiului Persan. Astfel, în anul 330 î.Hr., toată Asia Mică și Persia erau deja cucerite și supuse, tânărul geniu al războiului câștigând fiecare bătălie. În imensul său imperiu, care mai cuprindea și Egiptul, Alexandru a fondat noi orașe și așezări.
Și, cu toate că ridicase cel mai mare imperiu de până atunci, nu s-a oprit aici. Așa că, până în anul 327 î.Hr., a cucerit și teritoriul de azi al Afganistanului, Sogdiana, Bactria și partea de nord a Indiei.
Moartea marelui lider
În data de 29 mai 323 î.Hr., Alexandru cel Mare a luat parte, alături de supușii săi care îl vedeau ca pe un zeu de neînvins, la un festin, care s-a încheiat cu o beție îndelungată, și, din păcate, care a dus la moartea conducătorului. După ce a băut vin din cupa de 12 litri a lui Hercule, războinicul ar fi strigat de durere și s-ar fi prăbușit la podea, urmând ca, timp de 10 zile, să sufere cumplit. Pe 10 iunie, și-a pierdut cunoștința, fiind înconjurat de generalii săi care doreau să afle care dintre ei va deveni marele conducător al imperiului. Alexandru cel Mare a suferit de febră cu temperatură ridicată, frisoane, stări de vomă, dureri abdominale acute, de spate, momente de delir și, în final, paralizie. În ciuda faptului că, medicii au încercat din răsputeri să îl salveze pe marele rege, acesta s-a stins din viață.
Teorii privind moartea sa
Printre cauzele posibile ale morții se numără: meningită; malarie sau virusul West Nile; pancreatită acută; intoxicație alimentară sau exces de alcool; intoxicație de la apa băută în India; o boală venerică, transmisă în urma orgiilor cu bărbați și femei, el fiind bisexual; trecerea bruscă de la un mediu la altul; febra tifoidă luată de la prietenul său și garda sa de corp Hefaiston; sau moarte psihologică, fiind devastat de moartea lui Hefaiston.
În acele vremuri, când un conducător murea subit, se specula că ar fi fost otrăvit. Și în acest caz, se spune că, moartea lui Alexandru cel Mare a fost plănuită de Antipater, locotenunl său, și înfăptuită de fiul acestuia, Iolaus, paharnicul regelui. Acesta i-ar fi dat băutură otrăvită compusă din apa înghețată luată din izvorul râului Styx, Arcadia.
Totodată, altă ipoteză ar fi Visha Kania, în sanscrită „Domnișoare otrăvite”, femei folosite ca asasini, adesea împotriva dușmanilor puternici, în vremurile Indiei Antice. Astfel, potrivit mai multor istorici indieni și cercetătorului american Robert E. Svoboda, după primele victorii împotriva regelui hindus Porus, lui Alexandru cel Mare i s-ar fi oferit în așternut o „domnișoară otrăvită”, copilă imună la otrăvuri, pe care le stoca zilnic în propriul organism, și care, avea suficiente cantități de otravă în fruidele corporale, în salivă și în lichidul de lubrefiere vaginală, încât să ucidă pe oricine ar fi avut relații sexuale cu ea.
Se mai spune că, o altă cauză ar fi sindromul Guillain-Barre. Trupul lui Alexandru cel Mare nu a prezentat urme de descompunere, de aceea slujitorii era convinși că acesta era într-adevăr un zeu, dar, de fapt, motivul ar fi fost că războinul nu era mort. Potrivit unei cercetătoare de la Universitatea Otago, Katherine Hall, simptomele care au progresat în timpul celor 10 zile, ar fi fost cauza sindromului Guillain-Barre, o afecțiune a sistemului nervos periferic de cauză autoimună, caracterizată de slăbiciune musculară instalată rapid și paralizia musculaturii membrelor inferioare și superioare, respiratorii și a feței. Astfel, aceasta i-ar fi încetinit atât de mult respirația conducătorului, încât medicii l-au declarat decedat. Așa apare și întrebarea dacă nu cumva Alexandru cel Mare ar fi fost îngropat de viu.
Deși există numeroase teorii, cauza decesului marelui războinic rămâne un mister și în ziua de astăzi, adevărul privind moartea sa a fost luat cu el în mormânt, pentru totdeauna.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
