Poveștile fabuloase ale rețelei secrete de tuneluri din Focșani, judeţul cunoscut ca „patria cutremurelor din România“. Ce s-a ales de ele după ce au fost demolate de comuniști
În urmă cu mai bine de 200 de ani, Focșani era un important centru comercial și militar. Ca urmare, comercianții care nu doreau să plătească taxe au construit o rețea de tuneluri subterane. Din acestea, a rămas puțină istorie astăzi, după ce au fost demolate de comuniști și au fost construite apartamente în tot orașul.
Cutremurul devastator produs la 4 martie 1977 a provocat atât de multe pagube în România, încât autoritățile române de la acea vreme au decis să demoleze mii de clădiri pentru a face altele noi. În Focșani, în județul cunoscut drept „patria cutremurelor din România", au fost descoperite atunci numeroase adăposturi subterane, care au fost distruse în mare parte, pentru a face loc blocurilor şi clădirilor noi.
Istoricii au studiat originea acestor adăposturi subterane și au ajuns la concluzia tulburătoare că aici a existat un adevărat oraș subteran acum mai bine de 200 de ani. Focșani a fost un oraș de graniță împărțit în Focșani-Moldova, reşedinţă a judeţului Putna şi Focşani-Muntenia, reşedinţa judeţului Râmnicu Sărat, ambele despărţite de râul Milcov, unirea celor două orăşele având loc în timpul domnitorului Al. I. Cuza.
„Aceste tuneluri asigurau condiţiile realizării schimburilor clandestine de marfă”
Fiind un oraș de graniță, negustorii din acea vreme aveau nevoie de o rețea de tuneluri subterane. Rețeaua era extinsă și păstra mărfurile la rece și în stare bună, dar avea și un alt rol: era folosită de negustori pentru a servi la contrabanda cu alcool. Cu alte cuvinte, tunelurile îi ajutau pe negustori să facă afaceri profitabile, evitând taxa de graniţă.
„Aici era un oraş eminamente negustoresc, de graniţă, cu vamă între Focşanii Moldoveni şi Focşanii Munteni, astfel că aceste tuneluri asigurau condiţiile realizării schimburilor clandestine de marfă, pentru ocolirea taxelor vamale. Am găsit astfel de tuneluri şi în Piaţa Unirii, pe locurile fostei mănăstiri Sf. Ioan, pe locul unde se construieşte viitoarea Catedrală, lângă Sinagogă, chiar şi în zona Gării, dar ele sunt peste tot“, preciza prof. dr. Horia Dumitrescu, directorul Muzeului Vrancea, potrivit Adevărul.ro.
Horia Dumitrescu susține că cei mai mulţi negustori erau evrei, iar beciurile erau construite cu mare atenție, din cărămidă roşie, pe diferite niveluri, pentru a-i deruta pe hoţi şi năvălitori. Cu alte cuvinte, beciurile erau unul peste altul, primul fiind gol, iar în restul se puneau valorile, la nevoie fiind o ascunzătoare şi pentru oameni.
Fostul primar din Focșani, un inginer constructor din anii sistematizării, spune că trei sferturi din orașul de astăzi este construit pe vechea rețea de tuneluri subterane. El a împărtășit experiențele sale în construirea unui hotel în centrul orașului. „Pe locul unde se află astăzi Hotelul Unirea, era un beci imens. A fost nevoie să-l aruncăm în aer cu dinamită, pentru că nu am reuşit să-l dărâmăm cu picamerele. Un tunel similar am găsit şi când s-a făcut restaurantul Zimbru. Din ce ştiu eu, trei sferturi din Focşani este construit pe beciuri. Înainte de a se ridica noi construcţii, beciurile au fost umplute cu beton”.
Totodată, au fost descoperite şase beciuri, fiecare cu lungimea de 12 metri, lăţimea de opt metri şi înălţimea de 2,80 metri, în faţa fostei Biserici Domneşti. Acestea comunicau între ele şi cu exteriorul printr-un gang, iar pe sub dughenele care înconjurau biserica, exista un tunel boltit care ieşea într-un gang asemănător ce mergea până la biserica Sf. Dumitru, iar de acolo, după cum spune tradiţia, „pe sub gârla de hotar“, până la mănăstirea Sf. Ioan din Muntenia.
Aproximativ 15.000 de locuitori se puteau refugia în aceste adăposturi
Astfel de adăposturi sunt încă întâlnite uneori în timpul construcțiilor. În urmă cu câțiva ani, un astfel de loc a fost descoperit în apropierea unei sinagogi, în timp ce se săpau fundațiile unei case. Proprietarul a trebuit apoi să sape la peste 5 metri adâncime și să betoneze adăpostul subteran. Tot din pricina unui astfel de beci și tot într-o zonă centrală din Focşani, Primăria a fost nevoită să oprească temporar lucrările la o investiţie unde se proiectase o parcare. Potrivit documentelor de arhivă, cele mai multe dintre aceste buncăre se aflau pe strada Brăilei - 25, și 24 de pe strada Mare a Unirii.
Potrivit unei scrisori din 1934, între Primăria Focșani și Cercul de Recrutare Județean Putna, existau aproximativ 280 de beciuri. La Arhivele Vrancea s-au păstrat documente care arată că în 1933 Comisia Superioară de Apărare Pasivă a României a solicitat întocmirea regulamentelor de apărare, care prevedeau, printre altele, indicarea obligatorie a numărului, dimensiunilor şi locurilor unde sunt amplasate adăposturile subterane
De asemenea, în hârtiile de la acea vreme s-a calculat și numărul de persoane care se puteau adăposti în aceste adăposturi, în Focșani se puteau adăposti aproximativ 15.000 de locuitori. Populația orașului la acea vreme era de două ori mai mare decât acest număr.
„Dacă am putea pune la un loc toate aceste beciuri din Focşani ar rezulta o încăpere subterană imensă de circa trei kilometri lungime şi aproximativ 1.000 de metri lăţime, o treime din suprafaţa actuală a oraşului, lucru care ar explica într-o oarecare măsură imaginaţia bogată a localnicilor cu privire la un oraş subteran şi secret, un adevărat labirint accesibil doar cunoscătorilor“, declara Florin Dîrdală, istoric la Arhivele Naţionale Vrancea.
Există puține dovezi și doar câteva documente prăfuite au rămas în depozitele de arhivă, în ciuda posibilității de a se păstra o zestre subterană, care ar fi putut fi o atracție turistică. Iar promisiunile din campaniile electorale privind descoperirea unui oraș subteran nu au depășit acest stadiu.