Puțini știu acest detaliu! Ce meserie a avut Elena Ceaușescu înainte să-l cunoască pe Nicolae Ceaușescu
În cadrul unui podcast moderat de jurnalistul Ionuț Cristache, prof. dr. Lavinia Betea a discutat pe larg despre viața Elenei Ceaușescu.
Născută Lenuța Petrescu, viitoarea Elena Ceaușescu a părăsit casa părintească și s-a mutat la București împreună cu fratele său, Gogu Petrescu. Acesta locuia cu Rașela, cea care avea să-i devină soție.
Cum a ajuns Elena Ceaușescu în Capitală
Odată ajunsă în Capitală, Lenuța Petrescu s-a calificat ca muncitoare, o situație neobișnuită pentru fetele venite din mediul rural în acea perioadă.
Lavinia Betea a explicat în timpul podcastului că, de regulă, româncele și unguroaicele venite din Transilvania se angajau ca slujnice datorită reputației lor de bune gospodine.
Elena Ceaușescu a ales, însă, un drum diferit, lucrând în fabrici de confecții și tricotaje. Aceasta decizie neașteptată a fost în concordanță cu valorile promovate de Partidul Muncitoresc Român, care considera mediul industrial ca fiind sănătos.
O doamnă cochetă și frumușică
Elena Ceaușescu a fost o femeie pasionată de modă, lucru evident din fotografiile din perioada interbelică. Lavinia Betea a subliniat că Elena Ceaușescu se făcea remarcată prin cochetăria și frumusețea sa, lucrând în fabrici de mici dimensiuni, departe de citadelele muncitorești descrise în manualele de istorie. În aceste fabrici, muncitorii nu aveau celule de partid bine organizate, așa cum s-a întâmplat ulterior.
„Erau niște făbricuțe destul de mici. nu erau acele citadele muncitorești care vor apărea în manualele de istorie, unde muncitorii aveau nu știu ce celule de partid unde muncitorii se organizau”, a declarat Lavinia Betea, potrivit Evz.
Intrarea Elenei Ceaușescu în partid
Intrarea Elenei Ceaușescu în partid a fost un proces cu semne de întrebare. După 1944, aceasta a făcut numeroase demersuri pentru a i se recunoaște vechimea de partid. Dosarele de cadre păstrate arată că Elena avea doar patru clase și că părinții săi nu erau persoane atât de amărâte pe cât a susținut.
Nicolae Ceaușescu, sfătuit de foști ilegaliști, a construit o ficțiune a vieții de partid, iar în 1968 s-a decis să le fie recunoscut stagiul de ilegaliști celor care aveau legături cu partidul, dar nu comiseseră abateri care să ducă la excluderea lor.
„Armata partidului din perioada interbelica. Au fost niște rescrieri ale istorie. Se pare că Nicolae Ceaușescu sfătuit de câțiva foști ilegaliști a construit o anumită ficțiune a vieții de partid și a primit în partid.
Adică li s-a socotit stagiul de ilegaliști în 1968 atunci când nu mai rămăseseră mulți în viață, toți cei care avuseseră legătură cu partidul și nu avuseseră niște abateri care să ducă la excluderea lor din partid și excluderile respective să rămână și după 1944.
Erau putini comuniști. Partidul comunist era interzis, era în ilegalitate. Nu prea aveau românii interese de a se înscrie într-un astfel de partid. Erau puțini români în partidul comunist”, a continuat Betea în timpul podcastului.
Românii, atrași de manifestările pro-sovietice
Românii ar fi putut fi atrași de anumite manifestări organizate pentru tineri cu sprijin sovietic, iar în mediul muncitoresc, Elena Ceaușescu a intrat în contact cu diverse persoane, inclusiv Rașela, cumnata sa, care a jucat un rol important în adaptarea sa la viața urbană.
Rașela, ulterior prezentată ca Adela, a fost un mentor pentru Elena, ghidând-o în diverse acțiuni sociale și culturale. Aceasta a contribuit la snobismul Elenei Ceaușescu față de aspectele exterioare ale culturii și civilizației, conferindu-i o importanță deosebită în viața sa.
