Ținutul românesc devenit o imensă hartă a comorilor pentru jefuitorii de situri arheologice
Aproape 500 de situri arheologice au fost semnalate și înregistrate în județul Constanța, de la așezări din epoca bronzului și a fierului, la situri dacice și romane, necropole și fortificații de apărare. La fel cum arheologii știu că regiunea este o patrie a vestigiilor, vânătorii de comori privesc această zonă ca pe un veritabil El Dorado, unde se pot îmbogăți, chiar și în mod ilegal.
Potrivit specialiștilor, este aproape imposibil să scoți o lopată de pământ din pământul Dobrogei fără să aduci o comoară la suprafață, minunile arheologice fiind au fost descoperite în cele mai neașteptate zone din județele Constanța și Tulcea. Și totuși, multe dintre situri au fost doar inventariate ca atare, fără a putea fi însă vizitate. Bineînțeles, cum arheologii știu că această regiune este o patrie a vestigiilor, și căutătorii de comori zona ca pe un adevărat El Dorado.
„Există o listă a Ministerului Culturii cu peste 400 de situri arhelogice, întocmită pentru Dobrogea în anul 2015. De atunci și până acum au mai fost făcute câteva zeci de astfel de descoperiri. Bineînțeles, unele nu sunt accesibile sau sunt greu accesibile, nu sunt șantiere arheologice acolo, ca să fie ușor vizibile, însă ei, cei care umblă cu detectoare de metale, știu exact unde sunt aceste locuri.
„Putem aduce informații cu care să completăm istoria”
Scopul lor e să găsească metale prețioase, pe care să le vândă pe piața neagră sau măcar monede din bronz sau argint ori artefacte pe care speră să le vândă muzeelor. Legal, cei care acționează cu detectoare de metale nu au voie să caute sau să sape în siturile arhelogice, ci doar în alte zone.
Mulți însă fac acest lucru, fără să fie observați, și provoacă multe pagube”, a spus Aurel Mototolea, directorul Muzeului Național de Istorie Națională și Arheologie Constanța, potrivit Adevărul.ro.
De asemenea, experții susțin că arheologia nu se rezumă la monede, bijuterii și artefacte, ci și la contextul în care au fost găsite: „Să spunem că găsim la o anumită adâncime o monedă, într-un strat de cenușă.
Putem stabili atunci că a fost un incediu, o invazie barbară, o luptă, în funcție și de datele istorice pe care le avem. Pentru noi, o monedă poate spune multe lucruri, putem aduce informații cu care să completăm istoria”, a mai adăugat Aurel Motolea. El este de părere că ar trebui monitorizați și cei care folosesc detectoare de metale în mod legal.
Trei bulgari au făcut o descoperire rară
Autoritățile din Constanța descoperă, periodic, cazuri de căutători de comori. Aceștia ori sunt prinși în flagrant în siturile arheologice, ori sunt găsiți în momentul în care dau anunțuri ca să vândă ce au furat din patrimoniul arheologic al României. Ultimul caz a fost în data de 22 octombrie 2023, atunci când trei cetățeni bulgari au fost prinși la punctul de frontieră de la Negru Vodă, în timp ce încercau să își scoată „prada” din țară - peste 60 de monede din perioada romană şi medievală, cu inscripţii în limba latină, precum şi patru obiecte.
„Poliţiştii de frontieră ai Gărzii de Coastă au descoperit, la controlul asupra mașinii, într-o sticlă din plastic, nu mai puţin de 62 de monede cu inscripții în limba latină, precum şi patru obiecte. De asemenea, au fost găsite trei detectoare de metal folosite, cel mai probabil, pentru descoperirea de comori arheologice. În cauză, a fost întocmit dosar penal pentru export ilegal al bunurilor de patrimoniu, precum și pentru accesul cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic”, a declarat Andrei Ene, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coasta Constanța, conform sursei menționate.
Cele mai multe monede sunt din bronz şi argint și sunt de proveniență romană, cel mai probabil din secolul al IV-lea d. Hr. Au inscripții în latină, iar o mică parte ar putea fi proveniență medievală, probabil otomane, și ar fi putut fi sustrase din mai multe situri arheologice din Dobrogea, susține un expert în numismatică de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Căutătorii de comori riscă pedeapsa cu închisoarea
„Obiectele şi monedele au fost lăsate în custodia arheologilor de la Muzeul de Istorie Constanța, care le vor expertiza și ulterior vor stabili valoarea lor şi importanţa pentru patrimoniul dobrogean”, a declarat Andrei Ene.
Cei care sunt în căutare de comori riscă pedeapsa cu închisoarea: „Potrivit dispozițiilor articolului 26 din OG nr. 43/2000 accesul cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizarea prealabilă, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Așadar, în funcție de constatările organelor de urmărire penală, urmează a fi angajată răspunderea celor care au efectuat căutări/săpături în zone cunoscute că sit arheologic”, a declarat avocatul Liviu Cristescu, din cadrul Baroului Constanța.
Și pentru persoanele care încearcă să scoate obiectele din țară, legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
