Vulcanul adormit de lângă Timișoara. „Vrem să aducem în atenție acest loc, să îl facem cunoscut”
Există un loc din România care se află pe un vulcan. Sunt persoane, însă, care nici măcar nu au auzit vreodată de el și nu s-au gândit să facă turism, până acum. Pentru cei care nu știu, locația se află la o altitudine de 205 metri și oferă o panoramă spectaculoasă.
Dealul Șumigului se află la 55 de kilometri de Timișoara și la doar patru kilometri de orașul Gătaia, pe drumul care duce spre Șemlacul Mare. Ce nu știu mulți e că, în Banatul de câmpie se află și un vulcan adormit de milenii întregi. Nu e pe nici un pliant turistic, nu e un loc oficial pentru vizitat, nu e promovat nicăieri, nici de autorități județene, nici de cele locale.
Aproape nimeni nu vizitează acest loc
Dealul Șumigului, care se ridică la 205 metri altitudine, este unul spectaculos, cine ajunge în zonă se poate delecta cu numeroase sate privite în zare, dar și cu cula Vârșețului din Serbia, Semenic ori Muntele Mic. În ciuda acestui fapt, nimeni nu vizitează acest loc.
Acest deal s-a format în cuaternar, cu două milioane de ani în urmă, când pur și simplu a avut loc o erupție: noi suntem în vârful unui vulcan stins. În Banat au fost doi vulcani. Acesta și cel de la Chizătău. În subteran vom găsi roci bazaltice. E o zonă seismică, Banloc-Herculane. Una din cele mai active din România. Știți de cutremurele care au avut loc la Banloc, la Gătaia. Noi avem aici o prelungire a acelui culoar tectonic. Zona Șumigului e o zonă agricolă puternică datorită solului bogat în tot felul de minerale”, a declarat geograful Ilie Rădoi, de la Asociația Ariergarda, care intenționează să promoveze acest loc, potrivit Adevărul.ro.
Totodată, cei doi vulcani din Banat nu au fost activi niciodată în ultimele milenii, conform specialiștilor: „Vrem să aducem în atenție acest loc, să facem cunoscut Dealul Șumigului”, a mai adăugat Ilie Rădoi.
„A fost o vreme când dealul era împădurit, apoi a fost pe el viță de vie, pe vremea CAP-ului. Era vie renumită la Gătaia. Era celebru vinul din soiul Furmint. Dar în anii 80 au început să reducă din suprafață, pentru că trebuia să se facă agricultură cu cereale. După Revoluția s-au dat pământurile la oameni, iar după aceea ajuns în posesia unui italian, care se ocupă de agricultură. Se poate spune că e un deal privat. Dar se vede frumos din vârf. Nu vin turiști, nu e vizitat de nimeni. Probabil că nici nu știu de el, nu e cunoscut. Nu a venit nimeni pe la noi să întrebe, să ceară informații. Deși se poate urca. E un drum de exploatare, e drum agricol. Nu trebuie să se ceară autorizație, nu trebuie anunțat proprietarul”, a declarat și veceprimarul orașului Gătaia, Helmuth Chițu.
Dealul Șumigului ar putea fi inclus într-un circuit turistic, care să cuprindă și cazematele anti-Tito (pentru care, de asemenea, nu există trasee turistice), mănăstirile Săraca de la Șemlacu Mare și Sfântu Gheorghe din comuna Birda. Mai mult, este împânzit de astfel de cazemate, iar una din aceste construcții ar putea fi transformată oricând într-un popas turistic.
„În secolele 19-20 era cultivat cu vie. Era frumos să fi fost și acum, vă puteți imagina cum arăta acolo o cramă. Noi avem o tradiție, să stricăm tot. Acum e arat. La mănăstirea Săraca vin destul de mulți turiști. Recent am fost un grup din Germania. Am trecut pe lângă deal. Prea multe nu ai ce spune despre Dealul Șumigului. Nu are un istoric aparte. Panorama e faină, se vede toată zona. Dar nu ai un han, un popas, să-i duci numa așa să vadă dealul, nu mi se pare prea deosebit. Ar trebui vorbit cu cu italianul care-l administrează, să facă un popas. Cei care merg la Mănăstirea Săraca s-ar putea opri, să servească ceva acolo. Dar nu avem chestia cu turismul, trebuie să o învățăm. Am fost în Croația, în Muntenegru, ei fac din orice turism. Tu cu primărie poate nici nu poate face nimic pe un teren privat, nu că ar fi făcut dacă era a lor. Acolo e nevoie de o investiție, ca omul să aibă unde să stea, ceva, un popas turistic”, a mărturisit Marius Nițov, directorul Casei de Cultură din Gătaia.
A fost în evul mediu o cetate?
Există, de asemenea, o legendă că, în Evul Mediu a existat o cetate pe Sealul Șumigului. Nu s-au făcut săpături arheologice și nu nici există urme. Cert este că, un document maghiar din 1150 menţionează existenţa unei cetăţi. Cetatea Somlyo menționată de surse poate să fi fost la Șemlacul Mare.
Pentru a proteja Banatul de raidurile tătarilor, regele maghiar Bela al IV-lea a construit mai multe cetăți în secolul al XIII-lea. Printre acestea se numără și Cetatea Somlyo, care avea o mare importanță strategică. Oare era pe dealul Șumigului? Aceasta este doar o presupunere pentru moment.
Turiștii care vizitează Timișoara vor avea ocazia să ajungă pe dealul Șumigului cu ajutorul ghidului turistic Alexandra Irimia, care s-a convins singură de frumusețea regiunii din jurul Gătaiei.
„Am avut ocazia să urc și eu pe Dealul Șumigului, pot spune că e o adevărată experiență. Nu mă așteptam, nici nu am știut că avem în apropiere un deal de natură vulcanică, care în plus a avut și importanță strategică de-a lungul istoriei. Dar cred că peisajul, și dacă o iei pentru meditații, e fantastic. Pur și simplu să te uiți de jur împrejur. Dacă vine cineva și vrea să urce dealul, chiar la baza lui are una dintre multe cazemate care se află în zonă. Zona are mult potențial de care pot profita turiștii. Sunt și două mănăstiri foarte vechi, zona promite și e bună pentru relaxare”, a declarat aceasta, conform sursei menționate.
