5 ani de mandat ai lui Emmanuel Macron. Cele mai importante decizii pe care le-a luat președintele francez
După ani 5 ani în care a fost hulit de unii și adorat de alții, Emmanuel Macron candidează pentru al doilea mandat de președinte al Franței la alegerile care vor avea loc duminică, 24 aprilie. Radiografia celor mai importante momente și decizii luate din 2017 și până acum ne indică faptul că, în cazul în care va fi reales, liderul de la Palatul Elysee are destule lucruri de pus la punct după un prim mandat care l-a lăsat cu imaginea șifonată.
Emmanuel Macron a preluat mandatul în 2017
Politicianul de centru a câştigat alegerile prezidenţiale din Franța, în 2017, devenind la numai 39 de ani cel mai tânăr preşedinte ales în fruntea acestei ţări. Deși nu mai fusese deținuse niciodată o altă funcţie politică, Macron a câștigat categoric al doilea scrutin, obținând 66,1% din voturi.
Adversară i-a fost și atunci Marine Le Pen. Un imbold decisiv în victoria de acum 5 ani a fost oferit de francezii din diaspora, care în multe zone l-au votat în proporție de 90%. În data de 14 mai 2017, Emmanuel Macron și-a început mandatul după ce a preluat funcția de președinte de la François Hollande.
„Voi apăra Europa, destinul comun al popoarelor de pe continentul nostru. În joc e civilizația noastră. Să iubim Franța începând din această seară! Pentru cei cinci ani care vin, vreau să mă pun în slujba ei cu umilință, devotament și hotărâre. Trăiască Republica, trăiască Franța!”, declara Macron după aflarea rezultatelor din 2017.
Cele mai importante întâlniri cu omologi de-ai lui
Anul 2022 a început cu o întâlnire foarte importantă pentru viitorul Europei. Șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen și preşedintele francez Emmanuel Macron s-au văzut pe 7 ianuarie la Paris, pentru a marca preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către Franța. Ștafeta va fi predată Cehiei în a doua jumătate a anului.
Preşedintele francez a transmis că ambiţia Franţei este de a face Europa „puternică în lume, pe deplin suverană, cu libertate de alegere şi stăpână pe destinul său.”
Lunile premergătoare bătăliei pentru al doilea mandat n-au fost deloc liniștite pentru Emmanuel Macron. Pe 7 februarie, liderul francez s-a deplasat la Moscova pentru a discuta criza din Ucraina cu Vladimir Putin. Au fost cinci ore de conversații din care toată planeta își va aminti doar masă extrem de lungă și distanța aproape comică dintre cei doi șefi de stat. Imaginea a făcut înconjurul lumii, iar glumele n-au întârziat să apară.
Motivul pentru care Emmanuel Macron și Vladimir Putin ar fi atât de departe unul de celălalt la masa discuțiilor de la Kremlin a fost reprezentat de refuzul liderului de la Paris de a face un test Covid rusesc de teamă să nu i se fure ADN-ul, scria la acea vreme Reuters.
Cei doi președinți se întâlniseră în trecut într-un peisaj cu totul și cu totul diferit. În vara lui 2019, Macron l-a primit pe Putin pe Riviera Franceză, la Fort de Bregancon. Atunci cei doi lideri au fost mult mai apropiați și mai joviali.
De-a lungul celor 5 ani de mandat, Macron a avut multe întâlniri importante cu liderii mondiali. Saluturile bizare cu fostul președinte al SUA, Donald Trump, vor rămâne mereu amuzante, dar și indescifrabile.
Citește și Brigitte Macron, în tinerețe. Cum arăta prima doamnă a Franței acum 40 de ani
Un episod ciudat din mandatul lui Macron, care n-are legătură cu liderii politici, s-a petrecut în 2021, când președintele francez a fost pălmuit în timp ce saluta mai mulți oameni.
Nu trebuie uitat nici faptul că în primele luni de la preluarea mandatului, Emmanuel Macron a venit într-o vizită oficială în România. Acesta a susținut o conferinţă de presă comună cu omologul său, Klaus Iohannis.
Vizita a făcut parte dintr-o călătorie mai amplă în centrul și estul Europei, care a cuprins Viena, dar și litoralul Bulgariei. În timpul vizitei din România, Macron s-a plimbat alături de soția lui la Muzeul Național al Satului.
Decizii importante luate de Emmanuel Macron în timpul primului mandat
„Nu am realizat tot ceea ce ne-am propus să facem. Există alegeri pe care, cu experienţa pe care am dobândit-o de la dumneavoastră, probabil că le-aş face altfel”, a afirmat Macron într-o scrisoare, înainte de primul tur al alegerilor din 2022.
După doi ani grei de pandemie, presărați cu decizii care au înfuriat mulți francezi, Macron s-a trezit vulnerabil înainte de alegeri. Restricțiile mult prea dure, dar și momentul în care liderul de la Palatul Elyse i-a atacat direct pe cei care au ales să nu se vaccineze, au făcut ca Macron să-și piardă din popularitate. După deja celebra frază „vreau să-i enervez pe nevaccinați”, președintele francez s-a trezit cu un val de ură și cu o amplificare a protestelor.
Macron s-a lovit apoi și de impactul uriaș provocat de conflictul din Ucraina. Prețurile mari la combustibil, gaze și energie au atârnat greu peste liderii europeni. Totodată, inflația tot mai exacerbată la alimentele de bază a adus un val de critici. Deși a fost contestat pentru că nu a avut o poziție mai dură împotriva Kremlinului, președintele francez a transmis, recent, că dialogul său cu președintele rus Vladimir Putin a încetat după masacrele descoperite în Bucha, conform Reuters.
Problemele legate de pandemie, criza financiară și conflictul din Ucraina au dat bătăi de cap liderilor din Franța, așa cum, de altfel, s-a întâmplat în toată Europa. În plus, Macron a reușit în primul mandat să irite mai multe categorii sociale, de la profesori și cadre medicale până la bătrâni. E clar că lucrurile n-au fost mereu roz în cei cinci în care Macron a condus destinele unei țări atât de importante în peisajul global. Totuși, Franța continuă să fie o putere economică într-o perioadă de incertitudine pe plan mondial.
Protestul Vestelor galbene
Un moment încins din mandatul lui Emmanuel Macron l-a reprezentat mișcarea vestelor galbene. În noiembrie 2018, francezii au ieșit în număr mare la proteste. Mişcarea autointitulată „gilets jaunes" a reunit oameni aparţinând tuturor categoriilor sociale.
Îmbrăcaţi în veste galbene, aceștia au protestat împotriva conducerii de la Paris, criticând inițial scumpirile carburanţilor. Protestele au implicat demonstrații care au devenit uneori violente. Totodată, au fost blocate drumurile și depozitele de combustibil.
Emmanuel Macron se luptă pentru al doilea mandat de președinte al Franței
Emmanuel Macron a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, obţinând un procentaj de 27,85%, în urma sa aflându-se candidata de extremă dreapta Marine Le Pen, cu 23,15%. Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa se va desfăşura pe 24 aprilie.
Va fi interesant de văzut câți francezi vor veni la urne, în condițiile în care pe 10 aprilie numărul persoanelor absente a fost cel mai ridicat pentru un prim tur al prezidenţialelor. Acesta a fost un indicator importat al faptului că mulți cetățeni din Hexagon și-au pierdut încrederea în lideri și în opțiunile pe care le au. Dacă va fi reales, Macron va deveni primul președinte francez din ultimele două decenii care obține al doilea mandat consecutiv.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
