Moş Crăciun a venit şi pentru copiii ucraineni. Obiceiuri și tradiții ținute de peste 250 de milioane de oameni din toată lumea
Peste 250 de milioane de oameni din lume au sărbătorit Crăciunul pe 7 ianuarie. Cei mai mulţi, în Rusia, apoi în Ucraina, Moldova, Kazahstan, Belarus, Serbia, Macedonia de Nord şi Muntenegru. Aproximativ 30 de milioane de creştini din Biserica ortodoxă coptă din Egipt, Etiopia, Liban şi Eritreea ţin Crăciunul pe 7 ianuarie.
În România, peste 1 milion de ortodocşi sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi, cu precădere ruşi lipoveni, ucraineni, moldoveni şi sârbi.
Citește și: Unde ar putea începe al treilea război mondial. Cinci locuri periculoase în 2023
Ajunul Crăciunului pe rit vechi a fost pe data de 6 ianuarie, iar sărbătorile de iarnă au început practic pentru ei pe 7 ianuarie, în timp ce restul ortodocşilor tocmai terminau sărbătorile prin celebrarea Sfântului Ion.
În comunităţile de ruşi lipoveni din Dobrogea, dar şi din nordul Moldovei, în Suceava, Fălticeni, Rădăuţi sau Gura Humorului abia acum începe distracţia. Vineri noapte, Moşul şi-a reluat vizitele, iar ucrainenii au întins mesele, de pe care n-a lipsit tradiţionala „kutia”.
«E greu de Sărbători fără taţi, soţi»
Chiar dacă Ucraina a decis să se rupă de Biserica Ortodoxă de la Moscova şi a sărbătorit Crăciunul în 25 decembrie, mulţi ucraineni au păstrat obiceiul vechi de a organiza masa de Crăciun tot pe rit vechi, aşa cum făceau înainte de război.
Şi pentru refugiaţii ucraineni găzduiţi de Primăria Braşov la Centrul de Afaceri, Transfer Tehnologic şi Incubator de Afaceri (CATTIA) a venit liniştea şi bucuria Crăciunului.
Pentru că numărul de copii este mare, Moş Crăciun a venit aici mai multe zile la rând. Mamele şi cei mici s-au bucurat de vizita Moşului, chiar dacă le este greu fără taţii piticilor.
„Este greu, pentru că tatăl copiilor – soţul – a rămas acasă, iar copiii întotdeauna vor să vorbească cu tatăl lor şi din cauza aceasta este destul de dificil, mai ales de sărbători, când toată lumea se strânge în jurul unei mese şi aşteaptă ca să fie împreună”, a povestit Marina Şevcenco pentru adevarul.ro.
„Acasă am sărbătorit Crăciunul împreună cu familia, dar şi aici pot spune că am sărbătorit tot cu familia, pentru că avem aici o familie mult mai mare”, spune şi Elena Litvinova, din Mykolaiv.
În momentul în care a sosit Moş Crăciun, la CATTIA erau cazate 60 de persoane. Aici însă situaţia este în dinamică şi se schimbă, de multe ori, de la o oră la alta. Alţi copii ucraineni locuiesc în oraş sau în împrejurimi, dar au venit la întâlnirea cu Moş Crăciun.
„Am început în 7 decembrie, cu prima vizită a lui Moş Crăciun şi am încheiat pe 7 ianuarie, cu prânzul de Crăciun. Aici, la CATTIA, am pregătit pentru oaspeţii care locuiesc aici şi care nu au posibilitatea să-şi gătească, kutia - preparatul nelipsit în Ucraina de pe masa de Crăciun. Este vorba despre un amestec de arpacaş, fructe uscate şi un compot făcut din fructe uscate”, a explicat Andreea Vrânceanu, coordonatorul centrului CATTIA.
De ce Naşterea Domnului este sărbătorită în două luni diferite
Perioadele diferite ale aceleiaşi sărbători vin din cele două calendare, iulian şi gregorian. Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului într-un an: cel al egiptenilor - care era mai corect, dar nici el perfect - de 365 zile, şi cel al romanilor - care era de 355 zile.
Totuşi, rămânea anual o diferenţă de zece zile între aceste două sisteme, dar şi între fiecare dintre ele şi calendarul solar.
Din dorinţa de a pune în acord aceste calendare cu cel ceresc, împăratul roman Iuliu Cezar a adoptat, în anul 46 î.Hr., sistemul de calcul egiptean, numit „calendarul iulian”.
De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Sfintelor Paşti ziua de 21 martie - echinocţiul de primăvară, precizează site-ul www.crestinortodox.ro.
Specialiştii astronomi au constatat că, şi după aceea, din 123 în 123 de ani, echinocţiul de primăvară retrogradează cu o zi.
La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.
Cu toate că în anul 1923, la un congres ţinut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian, data Paştilor se calculează încă pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu.
De aici neconcordanţa cu data Paştelui din Biserica Catolică. În anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian, moment în care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi şi cea pe Stil Nou.
Slujbă ţinută doar pentru Vladimir Putin
Întreaga lume l-a privit sâmbătă pe Vladimir Putin într-o apariţie mai mult decât bizară.
În ziua Crăciunului în Federaţia Rusă, Putin a „confiscat” o biserică pentru a participa singur la slujbă.
Trei preoţi au oficiat slujba pentru preşedintele rus, singurul enoriaş prezent în biserică. Televiziunea de stat din Rusia a transmis două clipuri în direct cu Putin în interiorul Catedralei Buna Vestire, în timp ce preoţii oficiau la miezul nopţii Sfânta Liturghie.
Agenţia rusă de presă RIA a informat că este pentru prima dată în ultimii ani când Putin sărbătoreşte Crăciunul la Moscova şi nu în regiunea din jurul capitalei. Imaginile în care Putin apare singur la slujbă au fost intens comentate şi ironizate pe reţelele sociale.
Unii au glumit, spunând că Putin nu era deloc singur în biserică şi că agenţii erau ascunşi în jurul lui.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
