24 Februarie - un an de război. Oamenii n-au uitat coșmarul care le-a distrus viețile: „Nu ştiam niciodată la ce să mă aştept”
La 24 februarie 2022, preşedintele rus Vladimir Putin a lansat invazia în Ucraina. Convoaiele blindate ruse au năvălit în oraşele ucrainene, iar elicopterele s-au năpustit deasupra pădurilor din nordul ţării vecine. Cu fiecare oră, tot mai multe oraşe şi localităţi din întreaga ţară erau capturate de forţele ruse care înaintau. CNN arăta paraşutişti ruşi, care purtau banderole albe, la aeroportul Antonov, chiar lângă Kiev. Preşedintele rus Vladimir Putin declarat sfârşitul Ucrainei.
A trecut un an! 8 milioane de copii, femei şi bărbaţi au fost forţaţi să părăsească Ucraina pentru a căuta siguranţa peste graniţă, în timp ce 5,3 milioane au fugit în alte regiuni ale ţării lor. Ei fug de un conflict crud, care provoacă distrugere în masă: civili ucişi, inclusiv copii şi bătrâni, infrastructura energetică avariată şi peste 17 milioane de oameni care au nevoie urgentă de asistenţă şi protecţie umanitară. Dintre cei care au plecat din ţară, peste 1,5 milioane sunt în Polonia, peste 480.000 în Cehia şi peste 100.000 în Bulgaria, Moldova, România şi Slovacia.
Numărul refugiaţilor ucraineni care au ajuns în România fugind din calea războiului a sărit de 3.250.000. Dintre aceştia, 110.000 au şi rămas. România, alături de alte ţări ale UE, a dat dovadă de solidaritate şi empatie faţă de refugiaţi. Dintre cei care au ales să rămână în România, aproape jumătate sunt copii care trăiesc încă un coşmar, potrivit estimărilor Fundaţiei World Vision România, WVR. „După ce am plecat din Ucraina, a început să aibă coşmaruri. Punea la telefon doar sunetul de sirenă al ambulanţelor pe care apoi îl mima”, a mărturisit Viktoriia Smirnova, mama ucraineană a unui băieţel de 8 ani, scrie adevarul.ro.
«Mica Ucraină» s-a mutat la Romexpo
O altă mamă a doi copii din Ucraina, cazată într-un centru al organizaţiei, spune că până să ajungă în România a trăit sub zgomotul sirenelor şi sub presiunea rachetelor: „Pe copii îi duceam la şcoală şi nu ştiam când o să îi iau înapoi de acolo. Nu reuşeam să iau copiii de la şcoală decât după ce încetau sirenele şi erau ascunşi la subsol. O sirenă putea dura şi în jur de 4-5 ore. Nu ştiam niciodată la ce să mă aştept, mereu era o nesiguranţă”.
Viaţa refugiaţilor nu e deloc uşoară. I-am întâlnit ieri la Romexpo! Nadia şi Zina aşteaptă pe două scaune de plastic în curtea complexului expoziţional din Bucureşti să fie gata porţiile de „vareniki” în gigantica rulotă-bucătărie din faţa lor. Sunt două refugiate ucrainene şi au venit să-şi ia raţia de mâncare, preparată după reţete de „acasă”. Cumpărată cu 200.000 de euro de Crucea Roşie, bucătăria pe roţi este amplasată la doi paşi de supermarketul cu produse gratuite pentru refugiaţi, de fapt cel mai mare centru cu ajutoare din România.
În aceste zile, toate drumurile refugiaţilor din Ucraina care au ales să trăiască în Bucureşti duc la complexul Romexpo. Aici este „Mica Ucraină”, cele două locuri esenţiale pentru refugiaţi: rulota-bucătărie care îi hrăneşte şi centrul de ajutoare de unde îşi iau cele trebuincioase traiului de zi cu zi. „Acum un an pe timpul ăsta ajutam două refugiate ucrainene, acum avem în evidenţele noastre 1.654 de oameni cărora le purtăm de grijă”, ne declară şefa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Primăriei Capitalei, Cosmina Simiean.
Această instituţie gestionează, ajutată de voluntari, centrul de ajutoare. Fiecare ucrainean este înregistrat şi o dată la 10 zile poate veni să-şi facă aici cumpărăturile. Ca în orice supermarket şi aici există de toate pentru toţi, de la produse alimentare la obiecte de strictă necesitate.
Noutatea o reprezintă saltelele şi sacii pentru dormit. Pentru copii, fiecare familie de ucraineni primeşte 100 de lei din care trebuie să cumpere toate cele necesare vieţii de zi cu zi. „În ultimele trei luni am înregistrat 12.841 de familii refugiate din Ucraina, adică în jur de 36.000 de oameni. Dintre aceştia, 55 la sută sunt copii”, face bilanţul şefa DGASPC. Programul centrului este de luni până sâmbătă între orele 9.00-17.00. Tot aici, după acelaşi orar, se primesc şi donaţiile bucureştenilor pentru refugiaţi. Se primesc de la haine la produse neperisabile, de la jucării la obiecte de igienă.
Chef Shoo e bucătar voluntar
În bucătăria-rulotă s-a terminat prepararea „vareniki” şi a început distribuirea. În majoritate cei care se prezintă la ghişeul rulotei sunt bătrâne sau femei cu copii. Daniel Scripcă sau Chef Shoo cum i se spune este bucătarul voluntar care timp de o lună va prepara mâncare pentru refugiaţi. „Preparatele vor fi bazate mai ales pe reţete care să amintească refugiaţilor de casă”, ne-a declarat Chef Shoo. Cantina pe roţi achiziţionată de Crucea Roşie din bani strânşi din donaţii, este deschisă între orele 11.00-15.00, de luni până vineri.
Zina (61 de ani) şi Nadia (63 de ani) şi-au luat deja porţiile şi pleacă spre „casă”. „Suntem amândouă din Nicolaev (un oraş în sudul Ucrainei). Am venit aici separat în aprilie 2022. Eu am venit în România doar cu cei doi nepoţi de 13 şi 15 ani. Fata mea, mama copiilor, a rămas cu soţul acasă. Nu a vrut să îl părăsească. Nu este zi să nu gândim să ne întoarcem acasă, mai ales că blocul unde stăm a rămas miraculos în picioare şi avem unde să ne întoarcem”, spune tristă Zina. Nadia este şi ea nerăbdătoare să-şi recapete viaţa.
„Eram învăţătoare şi a trebuit să las totul şi să fug. Am plecat cu cele două fete şi trei nepoţi şi acum suntem aici, aşteptând să se termine toată nebunia şi să ne vedem de vieţile noastre. Ce or mai face copiii din clasa mea?”, se întreabă retoric ucraineanca. Câţiva metri mai încolo îşi primesc raţiile mai multe mame cu copii în cărucior. Voluntar la Crucea Roşie, Iulia, o ucraineancă de 41 de ani a venit de la Odesa în primăvara lui 2022 cu un băiat de 12 ani şi un câine. Acum şi-a adus şi mama şi îşi dedică fiecare zi ajutorării celor care, ca şi ea au venit în România de frica războiului. La câţiva metri de ea, îşi primeşte raţiile Iulia, o tânără ucraineancă de 25 de ani venită cu Iana, fetiţa ei de un an.
Vremurile în care toţi aceşti oameni nu aveau griji şi duceau o viaţă normală au apus. De un an, ei sunt refugiaţi, trăiesc într-o ţară străină, unde încearcă să se adapteze. Unii au reuşit, alţii nu, dar pe toţi îi uneşte un lucru: abia aşteaptă să se întoarcă acasă, în Ucraina!
Războiul poate dura încă un an
Războiul din Ucraina ar putea dura încă un an, potrivit ministrului britanic al apărării, Ben Wallace, intervievat de radioul Lbc. Potrivit lui Wallace, peste 188.000 de soldaţi ruşi au murit sau au fost răniţi, ca urmare a „greşelii de calcul catastrofale” a lui Vladimir Putin. El a adăugat: „Cred că Rusia a arătat un dispreţ total nu numai faţă de vieţile ucrainenilor, ci şi faţă de proprii săi soldaţi”. Şi vorbind despre intenţiile şefului Kremlinului, el a spus: „Când cineva a depăşit limita şi crede că este corect să o facă chiar şi împotriva propriului popor, gestionând armata ca o maşină de tocat carne, cred că nu se va opri”.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
