Câți refugiați au intrat în România. Ce se întâmplă cu ucrainenii când ajung în țara noastră
Sute de cetățeni ucraineni trec în fiecare oră granițele României în căutare de refugiu și adăpost, după ce Rederația Rusă le-a bombardat țara. Însă ce se întâmplă cu refugiații odată ajunși în România?
Anastase Moraru, primarul orașului tulcean Isaccea, a explicat care este difernța dintre cei care au pașaport și cei care nu prezintă actul. În Isaccea, doar în noaptea de 24 spre 25 februarie au ajuns 700 de ucraineni.
Ce se întâmplă cu refugiații ucraineni când ajung în România
Ucrainenii care vin fără documente nu pot fi lăsați să meargă mai departe, ci sunt considerați refugiați și li se acordă suportul necesar.
În schimb, persoanele care trec granița cu pașaport au de ales dacă vor să rămână în locația respectivă și, deci, să solicite statut de refugiat, dacă vor să plece în alte localități din România sau dacă vor să părăsească țara, a explicat primarul pentru G4Media.
Primarul din Isaccea a mai explicat că aproape toate cele 700 de persoane care au trecut granița din Ucraina în România prin punctul de frontieră din localitatea sa erau ucraineni care au ales să plece în alte localități din țară, unde aveau rude, sau în afara țării. Celor care au venit pe jos li s-a pus la dispoziței un mijloc de transport în comun.
Bacul care traversează Dunărea circulă non-stop pentru refugiați, iar în punctele vamale aceștia pot primi inclusiv îngrijiri medicale și hrană. Totodată, există grupuri de voluntari care s-au mobilizat pentru a le oferi ajutor refugiaților veniți din Ucraina.
„Marea majoritate trec cu mijloace proprii de transport și pleacă înspre Turcia, Bulgaria, pleacă în România. O mică parte din ei nu au mijloace de transport, trec și merg la mijloacele de transport în comun (..)
Azi noapte au trecut 700 de persoane și aproximativ 150 de mașini, doar azi noapte în 12 ore. Bacul merge non-stop. În punctul de vamă este ambulanță, este și un mijloc de transport. Noi asigurăm ceai, sunt voluntari din Horeca care asigură și porții de mâncare”, a declarat Anastase Moraru, primarul localității Isaccea, pentru sursa anterior menționată.
Câte persoane au intrat în România până în prezent
La nivel național au tranzitat toate punctele de trecere a frontierei 111.817 persoane, dintre care 52.268 au fost doar pe sensul de intrare. La punctele de trecere a frontierei cu Ucraina au tranzitat 12.220, dintre care 10.624 de ucraineni pe sensul de intrare în România.
Din cei 10.624, au părăsit România 3.660 de persoane. Până acum, un total de 14 persoane au solicitat azil, aceastea fiind cazate la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil (CRCPSA) din Rădăuţi. Alte persoane au decis să se cazeze la hoteluri și pensiuni, fiind în tranzit către alte țări din Europa.
Pe la frontiera cu Moldova în total au trecut 18.628 de persoane, dintre care 12.055 au intrat în România. În ultimele 24 de ore au intrat în ţară prin Punctul de Frontieră Siret circa 5.000 de ucraineni, potrivit prefectului Alexandru Moldovan. Și pe alte puncte de frontieră mai mici au intrat câteva sute de oameni. În Isaccea refugiații au venit cu bacul, pe Dunăre.
Cât pot rămâne în România cei care nu au statut de refugiat
Statutul de refugiat e o formă de protecție internațională. Ministrul Lucian Bodea explicat că cei care nu au statut de refugiat au intrat în România pe bază de pașaport și pot rămâne legal în țara noastră maximum 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile.
Cum se pregătește statul român pentru adăpostirea refugiaților
Ministrul a mai spus că există posibilitatea ridicării de tabere mobile, care vor fi temporare, pentru maximum 72 de ore, pentru adăpostirea celor care trec granițele.
Ulterior, refugiații ar putea fi cazați în hoteluri, pensiuni, săli de sport ș.a.m.d. De asemenea, și reprezentanții Arhiepiscopiei pregătesc locuri de cazare şi hrană. Majoritatea celor care care au intrat în România însă, din informaţiile primite, sunt în tranzit spre alte ţări din Europa, așadar nu vor rămâne la noi.
„Am rezolvat problema cu apa, prin donaţii de la Dorna. Avem asigurată o alocare financiară generată de la Consiliul Judeţean, pentru că le-am solicitat pentru cazarmament şi catering în caz nevoie pentru o săptămână, inclusiv să acoperim cheltuielile necesare cu generatorul de încălzire şi am solicitat scoaterea din rezervele de stat a acestor elemente”, a declarat prefectul de Suceava.
Puteţi urmări ştirile Click! pe Google News, Facebook și Instagram!
