Legea anti maidanezi, praf în ochii noştri!
S-au codit, s-au certat, i-au stârnit pe români unii împotriva celorlalţi, iar acum au luat cea mai comodă decizie în ceea ce priveşte soarta maidanezilor: primăriile vor decide care patrupede vor fi ucise şi care vor fi lăsate în viaţă. Guvernanţii au omis, însă, un lucru: legea nu va avea nici un rezultat dacă autorităţile locale din toată ţara nu iau o decizie unitară.
Toţi maidanezii trebuie luaţi de pe străzi! Acesta este scopul actului normativ votat de guvernanţi marţi, după opt luni de amânări şi discuţii aprinse.
Legea, gândită pentru siguranţa oamenilor, are trei variante de aplicare: una prevede cazarea maidanezilor în adăposturi, a doua sterilizarea şi întoarcerea lor pe străzi, iar a treia uciderea tuturor patrupedelor care nu sunt adoptate în termen de 30 de zile de la aducerea în adăpost. Primăriile trebuie să opteze pentru una dintre aceste soluţii.
„Autorităţile locale trebuie să fie hotărâte să rezolve această problemă. Dacă optează pentru cazarea lor în adăposturi, trebuie să aloce bani de la bugetul local şi să-şi asume îngrijirea lor.Animalele care nu sunt adoptate vor trebui eutanasiate. Niciunde în lume adminstraţia locală nu creşte câini", ne-a spus deputatul PDL Ştefan Pirpiliu, unul dintre iniţiatorii acestei legi.
Legea antimaidanezi i-a împărţit şi pe români în două tabere: 80% dintre cei care au comentat legea pe site-ul ziarului nostru cred că maidanezii trebuie eutanasiaţi. Restul, sunt de părere că acest lucru ar fi o barbarie fără margini.
Fiecare dintre ei au, însă, posibilitatea să-şi spună părerea în urma unor referendumuri locale, consultări publice pe site-urile primăriilor ori prin sondaj organizat pe stradă.
Însă, legea nu prevede un termen-limită pentru consultarea populaţiei. Organizarea unui referendum ar putea costa până la zece milioane de lei, în cazul Bucureştiului, şi cel puţin un milion de lei în cazul unor oraşe ca Braşov, Constanţa şi Iaşi. Edilii din toată ţara se plâng că nu au bani nici pentru cazarea, nici pentru eutanasierea maidanezilor.
În Capitală, reprezentanţii Consiliului General (CGMB) spun că cel mai mare oraş al ţării nu va scăpa niciodată de maidanezi dacă autorităţile din comunele limitrofe Capitalei nu vor lua măsuri similare.
„Atâta vreme cât primăriile din Ilfov nu vor aloca fonduri pentru această problemă, munca noastră va fi zadarnică", ne-a spus Călin Murg, preşedintele CGMB.
Legea prevede amenzi între 2.000 şi 5.000 de lei pentru creşterea unui câine pe domeniul public sau în afara proprietăţii stăpânului ori pentru abandonarea unui animal adoptat. Neefectuarea vaccinurilor şi neluarea măsurii de sterilizare a animalului ori oferirea unor condiţii necorespunzătoare îl pot costa pe proprietar o amendă între 5.000 şi 10.000 de lei.
Îngrijirea unui maidanez costă lunar 350 de lei
Îngrijirea a unui câine în adăposturile autorităţilor locale costă 350 de lei. În aceste costuri intră capturarea lui, deparazitarea, hrana animalului plata utilităţilor şi salarizarea personalului.
La această sumă se adaugă circa 60 de lei, costul sterilizării. Substanţa folosită la eutanasierea patrupedului costă 15 lei, dar la acest cost se adaugă taxa de incinerarea: 2,5 lei/kg.
Tratamentul antirabic: între 130 şi 400 de lei
Circa 24.000 de bucureşteni au declarat că au fost muşcaţi de maidanezi în ultimii doi ani, conform prefectului Capitalei Mihai Cristian Atănăsoaei.
Tratarea lor prin vaccinuri antirabice la Institutul „Matei Balş" a costat aproape 2 milioane de lei (450.000 de euro). Suma e justificată dacă luăm în calcul că pentru un tratament antirabic statul plăteşte 130 şi 400 de lei (în funcţie de gravitatea rănilor).
Fiecărui om muşcat de maidanezi i se administrează cinci flacoane antirabice, care costă 43 de lei/bucata.
Vedetele, împărţite în două tabere
Unele vedete au luat foc când au auzit că parlamentarii au votat legea antimaidanezi. Cel mai vehenment este Trăistariu, care şi-a propus să nu stea cu mâinele-n sân şi-şi pune la bătaie chiar propriul teren, pe care vrea să construiască un ţarc pentru maidanezi. Alţii însă, deşi spun că îndrăgesc animalele, sunt de cealaltă parte a baricadei.
Mihai Trăistariu- „Am 33 de pisici şi 17 câini la bloc, pe care îi cresc. Aceşti oameni pe care eu i-am votat sunt nişte criminali! Eu mi-am luat teren de casă, dar mă gândesc serios să fac un ţarc pentru aceste animale nevinovate. Am discutat cu un medic veterinar care e dispus să mă ajute".
Sânziana Buruiană- "Pe de o parte sunt mare iubitoare de animale, pentru că şi mie îmi plac câinii. Dar pe de altă parte sunt pentru această lege, pentru că toţi câinii maidanezi muşcă oameni nevinovaţi. Mi-e frică mai ales pentru copiii care ies în parcuri să se joace".
Monica Davidescu- "E o ticăloşie să induci unui popor ideea că poate rezolva o problemă prin crimă. Este un mare pas înapoi pentru educaţia copiilor, care înţeleg că pot scăpa astfel de o fiinţă care deranjează. Este o lege care permite politicienilor să fure din bugetul statului, sub pretextul că vor rezolva problema".
Jiulia Jianu- "Îmi este o mare frică de câinii vagabonzi, pentru că atunci când eram mică am fost muşcată de un maidanez de picior. Mă bucur că nu vor mai exista câini fără stăpân pe stradă!. Nu e normal să-ţi fie frică să te plimbi pe străzile Bucureştiului de frica maidanezilor".
Nuami Dinescu- „Eu am acasă patru câini într-un loc, doi în altul, în casă am şapte pisici şi un câine, la mama am dus 12 câini, la fel şi la sora mea, tot 12. Pe ei îi interesează câţi bani bagă în buzunar, n-au respect pentru viaţă. Mă costă mult să-i hrănesc, dar nu mă plâng. N-am fost om de când am auzit de lege".
Costin Mărculescu- „În 2008 când eram la mare, la Eforie Nord, un maidanez m-a muşcat de picior. Nu cred că în vreo ţară civilizată umblă haite de 10-20 de câini pe străzi. Au fost cazuri în care maidanezii au schilodit şi chiar au omorât oameni. Dacă ar fi să aleg, aş alege să protejez oamenii!".
Cum au scăpat străinii de câinifranŢa- Problema câinilor vagabonzi s-a rezolvat la nivelul primăriilor. Animalele găsite pe străzi sunt imediat duse în adăposturi. Dacă nu sunt revendicate de stăpâni, în cel mult opt zile, ele rămân la dispoziţia administratorului adăpostului, care le poate ucide sau da gratuit unor persoane care le doresc.
Germania- În Germania, câinii comunitari sunt adunaţi în zeci de adăposturi. Dacă în 30 de zile nici o persoană nu-şi revendică patrupedul, animalul este sterilizat şi ţinute în adăposturi. Numărul maidanezilor a ajuns la doar 600, la o populaţie de 82 de milioane de locuitori.
SUA- Începând cu 2008, toate animalele au microcip. Maidanezii care nu sunt înscrişi sunt duşi la cel mai apropiat adăpost unde, după ce sunt evaluaţi, sunt daţi spre adopţie sau eutanasiaţi.
Anglia- Încă din 1990, orice animal recuperat de pe străzi e eutanasiat în 48 de ore dacă nu e recuperat de stăpânul său. Excepţie fac animalele care au microcip. Acestea sunt duse înapoi la stăpâni pe cheltuiala acestora.
Spania- În Spania, legea prevede ca patrupedele fără stăpân să fie eutanasiate doar în cazul în care sunt grav bolnave sau dacă au fost agresive cu oamenii. Numărul câinilor maidanezi a scăzut vertiginos, în urma acestor reglementări.
Citeşte şi:
Mama unui băiat desfigurat de câini în 2009: «Nu mai vreau să văd copii muşcaţi de maidanezi»
Maidanezii pot fi eutanasiaţi! Deputaţii au adoptat legea câinilor comunitari
de bucureşteni sunt muşcaţi în fiecare zi de maidanezi
Davidescu, despre eutanasierea maidanezilor: «Nu poţi rezolva o problemă prin crimă»
