Mii de pelerini, aşteptaţi la Arsenie Boca. De ce spune lumea că merită să fie sfinţit: „Se ruga..."
Se apropie Paştele şi mulţi credincioşi se pregătesc de călătorie. Ca în fiecare an, mii de oameni vor sosi la Mănăstirea Prislop (Hunedoara), unul dintre cele mai aglomerate locuri din România în zilele de sărbătoare, scrie adevărul.ro. La sfârşitul săptămânii, pelerinii se vor ruga la mormântul duhovnicului Arsenie Boca.
Aflată la 20 de kilometri de Hunedoara şi la 10 kilometri de oraşul Haţeg, Mănăstirea Prislop se numără printre locurile cele mai căutate de creştinii ortodocşi. În zilele de Paşte, pelerini din toate regiunile ţării sunt aşteptaţi la mănăstirea din Ţara Haţegului.
Oaspeţii vor sosi la mormântul lui Arsenie Boca (1910 - 1989), fost stareţ şi călugăr al mănăstirii, propus pentru a fi canonizat de Biserica Ortodoxă Română.
Au început ultimele lucrări în pregătirea sărbătorii de Paşte
Numeroşi turişti profită de zilele libere din această perioadă pentru a vizita mănăstirea, care nu atrage doar prin mormântul lui Arsenie Boca, dar şi prin istoria şi înfăţişarea ei. În ultimii ani, aşezământul a trecut prin transformări importante - au apărut noi construcţii, iar curtea a fost reamenajată.
Acum, la Prislop au loc ultimele lucrări în pregătirea sărbătorii de Paşte. Mulţi dintre vizitatori îşi continuă apoi drumul spre alte destinaţii turistice apropiate: Castelul Corvinilor din Hunedoara sau cetatea dacică Sarmizegetusa Regia.
Ultimele pregătiri pentru sărbătoare
Potrivit unor istorici, biserica medievală de la Prislop datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea, fiind clădită în aceeaşi epocă în care au fost ridicate mai multe biserici de piatră din ţara Haţegului.
Ctitorul bisericii ar fi fost Nicodim, un călugăr originar din Balcani, refugiat în Ţara Românească, la Tismana (Gorj), şi întemeietor al mai multor aşezări monahale. Documentele privitoare la mănăstire, de la începuturile sale până în 1762 (când a fost arsă, iar călugării de aici au fost alungaţi), au fost distruse.
Aici ar fi trăit și Sfântul Ioan de la Prislop
Tradiţia locală spune însă că, prin secolele XV-XVI, aici ar fi trăit Sfântul Ioan de la Prislop, un călugăr din care şi-a dăltuit singur, într-o stâncă ascunsă de pădurea Silvaşului, locul de vieţuire, însă a murit înainte de a termina lucrarea.
Unele legende arătau că Ioan de la Prislop fusese ucis în faţa chiliei sale de la Mănăstirea Prislop, fiind confundat cu un animal sălbatic. „Se spune că, pe când îşi făcea o fereastră la chilia lui, Ioan ar fi fost împuşcat de doi vânători aflaţi pe versantul celălat al prăpastiei”, arăta Mircea Păcurariu, autorul cărţii „Sfinţi Români”.
Care a fost marele dar al duhovnicului
Arsenie Boca (1910-1989), una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti, a fost preot, teolog şi pictor de biserici. Duhovnicul a fost arestat de comunişti şi a pătimit la închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea.
Părintele a murit la Sinaia şi, potrivit dorinţei sale, a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop. „A fost un om de o hărnicie extraordinară. Este un om care a mâncat puţin, vegetarian, a dormit puţin, care se ruga ore şi ore la rând, făra pauză”, spunea Dumitru Borţun, doctor în filosofie, pentru stirileprotv.ro.
Preotul Constantin Necula îl descrie astfel pe duhovnic: „A fost profesor în a-L pune în valoare pe Dumnezeu în raport cu oamenii şi pe oameni în raport cu Dumnezeu. Acesta era marele lui dar”.
