Obiceiuri și tradiții în Săptămâna Luminată. Semnificația fiecărei zile
Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. Teologii ne explică care este semnificația denumirii, dar și care sunt obiceiurile practicate în această perioadă.
Conform teologilor, denumirea provine de la un obicei practicat în vechime când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte.
Cei botezaţi erau numiţi „luminaţi" şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată.
Citește și: În Săptămâna Luminată se deschid porțile Raiului
„În această perioadă putem mărturisi că toate s-au umplut de lumina sfântă a Învierii Domnului. În noaptea Sfintelor Paşte se sting în biserică toate luminile. Numai candela de pe Sfânta Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă. Spaţiul întunecos este chipul morţii şi al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Său. Candela aprinsă de pe Sfânta Masă este sufletul viu şi îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad”, ne explică părintele Eugen Ramon Ilie.
Din noaptea Învierii şi până la Înălţarea Domnului la cer, în Biserică se cântă „Luminează-te, luminează-te noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit”. Slujbele din Săptămâna Luminată se ţin cu Uşile Împărăteşti larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează uşa deschisă de la mormântul Mântuitorului, dar şi ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morţii Mântuitorului.
În Săptămâna luminată, rânduielile de înmormântare și slujbele de înmormântare sunt oficiate într-un mod special, Astfel, slujba înmormânării este înlocuită cu slujba Învierii, iar în popor există credința potrivit căreia persoanele care mor în Săptămâna Luminată vor ajunge direct în Rai pentru că în această perioadă ușile lui sunt larg deschise fiecărui suflet, indiferent de păcatele pe care le-a săvârșit în timpul vieții.
„Oricine este primit, astfel, în Împărăţia Cerurilor, indiferent de ce păcate a săvârşit în viaţă, căci totul i se va ierta in această perioadă. Această credinţă e reflectată şi în datinele vechi bisericeşti conform cărora în ziua de Înviere se scot „Uşile Împărăteşti” ale altarului din biserici şi se pun deoparte, unde stau pe toată perioada Săptămânii Luminate”, explică preoții. În plus, și cei care se nasc în Săptămâna Luminată vor fi norocoși întreaga viață!
Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Luminată
Luni, în a doua zi de Paşte, în biserici se oficiază aceeaşi slujbă care a avut loc în noaptea Învierii şi Sfânta Liturghie. Veşmintele preoţilor sunt de culoarea albă şi la fel odăjdiile folosite în biserică. Preoţii poartă în mână, atunci când binecuvintează în timpul slujbelor, aceeaşi lumânare aprinsă cu care au împărţit lumină în noaptea de Paşte. Salutul obişnuit a fost înlocuit încă de duminică cu un salut mărturisire. “Hristos a înviat!”, “Adevărat a înviat!”, care exprimă public credinţa în Înviere.
Marţi, în Săptămâna Luminată, au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (bucata de pâine ce se scoate din pâinea mai mare, prescura şi care se dă ca anafură la împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduiala specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate. Marţea din Săptămâna Luminată poartă numele de Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca ramasă de la Paşte şi vin roşu.
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile nu au voie să muncească, deoarece, potrivit tradiţiei, a munci de “nunta şoarecilor” echivalează cu a aduce rozătoarele în casă şi a te lipsi restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată poartă numele de Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi, de aceea se mai numeşte şi “Joia Rea”.
Vezi și: Tradiții în Săptămâna Luminată
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântâniţa. Biserica sfinţeste din nou fântânile, dupa slujba de seară. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră - sau Vinerea Mare - de dinaintea Paştelui. Legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
