Săptămâna Patimilor și semnificația fiecărei zile. Ce este bine să faci
Creştinii ortodocşi intră azi, 26 aprilie, în Săptămâna Mare, ultima din Postul Paştelui în care, la biserici, se fac slujbe numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ. Fiecare zi are o semnificaţie deosebită. Tradiţiile acestei săptămâni sunt liniştea şi reculegerea, postul, curăţenia trupească şi spirituală, iertarea între oameni.
Credinţele populare spun că în Săptămâna Mare nu se lucrează, iar cine îşi dă ultima suflare în aceste zile va merge în iad, pentru că „Raiul este închis”. „În aceste momente ne reamintim şi retrăim ultimele zile din viaţa Mântuitorului, cu întreaga lor tensiune şi dramă lăuntrică, într-o stare de sobrietate şi măreţie în acelaşi timp, de tristeţe, dar şi de bucurie, de pocăinţă, dar şi de nădejde. Fiecare zi are un înţeles şi un mesaj foarte clar şi adânc”, a explicat pentru adevarul.ro părintele Ramon Eugen Ilie, paroh la biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Călăraşi.
- Luni, în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, slujba este dedicată vieţii lui Iosif, care a fost vândut de fraţii săi în Egipt cu 30 de arginţi. În Lunea din Săptămâna Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară, se spală şi se văruiesc casele, iar mobilierul se curăţă şi se repară.
- Marţea cea Mare ne pregăteşte pentru intrarea în cămara Mântuitorului, cu parabola celor zece fecioare. În Marţea Mare din Săptămâna Patimilor se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casa. Marţea Mare este ultima zi in care gospodarii mai pot face treburi pe câmp sau în care se mai spală și se calcă.
- Miercuri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului care greşeşte. Este bine să te împaci cu oamenii cu care nu ai avut o relație tocmai bună în ultima perioadă. Nu este bine să te enervezi sau să arunci vorbe necurate în această zi și nici să te superi pe ceilalţi.
- Joia Mare este ziua când a avut loc Cina Cea de taină, rugăciunea lui Iisus Christos în Grădina Ghetsemani, trădarea lui Iuda şi prinderea lui Iisus. Acum, oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc. În Joia Mare se vopsesc ouăle, despre care se spune că au puteri miraculoase, şi se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca şi cozonacii.
- Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ziua cea mai neagră din istoria Creştinismului. Este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari. Este Vinerea neagră în care Iisus a murit pentru mântuirea lumii. Aceasta este una dintre acele zile aliturgice, adică în care nu se oficiază sf. Liturghie. Seara se merge la biserică, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului. Pentru Vinerea Mare sunt cele mai multe obiceiuri: se ţine post negru, nu se găteşte, nu se face foc, nu se lucrează în gospodărie.
- Sâmbăta Mare, ultima zi de post. Sâmbăta Mare este ziua la capătul căreia are loc Învierea. Este ultima zi de post şi se încheie şi pregătirile pentru Sărbătoarea Paştelui. Este noaptea în care în biserici preoţii împart Lumina.
- Duminică este Ziua Luminată, când toţi creştinii sărbătoresc cu bucurie Învierea Domnului, cel mai important eveniment al creştinătăţii. Duminica Paştelui simbolizează biruinţa lui Iisus asupra morţii şi promisiunea vieţii veşnice.
Citește și:
Tradiţii în Săptămâna Luminată: Ce se întâmplă cu cei care mor și se nasc acum
5 superstiţii în Săptămâna Luminată. Ce n-ai voie să faci marți, miercuri și joi
