Orașele din România ce ar putea dispărea în următorii ani
Mai multe orașe mici și medii din România se confruntă cu un declin constant, punând sub semnul întrebării viitorul lor economic și social. Populația scade, tinerii migrează spre marile centre urbane sau în străinătate, iar investițiile întârzie să apară, ceea ce transformă aceste comunități în zone vulnerabile.

O analiză recentă realizată de construct-intelligence.ro atrage atenția asupra unei liste alarmante de orașe pentru care perspectivele sunt nesigure în următorii 15 ani.
Ce înseamnă „dispariția” unui oraș
Dispariția nu implică ștergerea fizică de pe hartă, ci pierderea graduală a rolului social, economic și administrativ al unei localități. Orașele aflate pe această traiectorie se confruntă cu reducerea populației, diminuarea resurselor și degradarea infrastructurii și serviciilor. Potrivit studiului, până la 20% dintre orașele mici și medii din România riscă să devină irelevante, fără a dispărea însă brusc.
Principalele cauze identificate sunt exodul populației și îmbătrânirea demografică. În ultimele două decenii, România a pierdut peste 2,5 milioane de locuitori, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană. În același timp, proporția persoanelor peste 65 de ani a ajuns aproape de 20%, iar tendința continuă să crească.
„Marile orașe – București, Cluj, Iași și Timișoara – atrag forța de muncă și investițiile, lăsând în urmă zeci de centre urbane secundare care pierd oameni, proiecte și vitalitate economică”, subliniază analiza, citată de mediaflux.ro.
Cum se evaluează riscul de dispariție
Studiul a creat un Indice de Risc de Irelevanță Urbană, bazat pe cinci criterii principale:
- Demografie – natalitate scăzută și migrație a tinerilor
- Migrație – depopularea accentuată în favoarea marilor orașe sau a străinătății
- Dinamica proiectelor – lipsa investițiilor și proiectelor noi
- Conectivitate – infrastructură deficitară și izolare geografică
- Dependență economică – vulnerabilitate la colapsul unui sector economic dominant
Orașele care nu reușesc să echilibreze acești factori riscă să devină irelevante din punct de vedere social și economic.
Orașele cele mai expuse
Lista celor mai vulnerabile orașe include zece localități cu risc ridicat sau mediu-ridicat:
- Reșița – pierderea simbolului industriei locale, UCM Reșița, intrată în faliment în 2025.
- Câmpulung – afectat de colapsul ARO; populația a scăzut la 27.574 locuitori.
- Petroșani și Lupeni – orașe miniere fără alternative economice solide.
- Motru – dependent de sectorul energetic.
- Roman – declin demografic și economic accentuat.
- Tecuci și Turnu Măgurele – izolarea geografică și economică creează dificultăți majore.
- Reghin – reliant pe industria lemnului, vulnerabilă la presiuni externe.
- Tulcea – economia bazată aproape exclusiv pe turism, un sector instabil și dependent de factori externi.
Aceste orașe riscă să-și piardă treptat relevanța, devenind zone marginale, fără influență economică sau socială majoră.































