Orașe din România care mor în tăcere. Fenomenul poate atinge zeci de alte comunități urbane
În România, orașele mici și medii se sting treptat, sub povara unei depopulări accelerate și a îmbătrânirii evidente a locuitorilor. Investițiile și proiectele de construcții se concentrează tot mai mult în marile centre urbane, în timp ce alte comunități își pierd treptat vitalitatea economică și socială.
Peste 20% dintre aceste orașe riscă să devină irelevante în următorii 15 ani, pierzând nu doar locuitori, ci și servicii și conexiuni esențiale.
Populația României scade dramatic
România se confruntă cu o scădere dramatică a populației și cu un proces accentuat de îmbătrânire.
În ultimele două decenii, țara a pierdut peste 2,5 milioane de locuitori, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, potrivit datelor oficiale.
La începutul lui 2024, aproape 20% dintre români aveau peste 65 de ani, iar procentul continuă să crească.
Această realitate amplifică migrația către marile orașe, București, Cluj, Iași și Timișoara, care atrag tineri, investiții și forță de muncă.
În același timp, orașele mici și medii rămân fără proiecte majore, pierd oameni, proiecte și vitalitate economică.
Autorizațiile de construire confirmă această tendință: în 2024, 70% dintre ele au fost emise în ruralul periurban, nu în orașele mici, potrivit unei analize realizată de contruct-inteligent.ro.
Astfel de orașe mici prezintă un risc major de a deveni irelevante.
Cum se măsoară „riscul de irelevanță”
„Indicele de Risc de Irelevanță Urbană” (0–100) ține cont de cinci piloni: demografie, dinamica proiectelor, migrație, conectivitate și dependență economică. Cu cât scorul e mai mare, cu atât orașul e mai expus la un colaps tăcut, explică sursa citată.
Rezultatele arată că nu doar Valea Jiului sau orașele mono-industriale sunt în pericol, ci chiar și centre regionale de dimensiuni medii vor fi împinse la marginea hărții economice a țării.
Orașele care „se sting”
O serie de orașe mici și medii se află pe lista celor mai expuse la declin:
- Reșița (CS): depopulare cronică, faliment UCM Reșița, proiect feroviar întârziat. Risc: ridicat.
- Câmpulung (AG): colapsul ARO, scădere demografică; proximitatea A1 nu compensează pierderea industriei. Risc: ridicat.
- Petroșani (HD): tranziție minieră lentă, declin demografic sever; programele de „tranziție justă” nu au efect imediat. Risc: ridicat.
- Lupeni (HD): economie dependentă de minerit; populație 18.700; oportunități limitate. Risc: ridicat.
- Motru (GJ): mono-dependență energetică; tranziție pe cărbune; proiecte noi modeste. Risc: ridicat.
- Roman (NT): pierdere de populație; economie concentrată pe metalurgie; A7 incompletă; efecte economice întârziate. Risc: mediu-ridicat.
- Tecuci (GL): conectivitate redusă, scădere demografică constantă. Risc: mediu-ridicat.
- Turnu Măgurele (TR): margine de rețea, puține proiecte, emigrație ridicată. Risc: mediu-ridicat.
- Reghin (MS): dependență de lemn și mobilă; migrație negativă regională. Risc: mediu.
- Tulcea (TL): demografie fragilă, conectivitate rutieră modestă, economie dependentă de turism; risc volatil.
O șansă de supraviețuire pentru multe dintre aceste orașe vine din conectivitate. Autostrada Moldovei (A7), dacă va fi finalizată la timp, poate resuscita centre precum Roman sau Tecuci. Modernizarea liniei feroviare Reșița-Timișoara ar putea salva, în parte, capitala Carașului.
