Un turist străin, șocat de ce a întâlnit în România: „E prima oară când văd aşa ceva”
Într-o Românie a contrastelor, unde tradiția și modernitatea coexistă, există locuri care surprind prin unicitatea lor. În satele izolate din județul Alba, oamenii păstrează un obicei străvechi: își țin strămoșii aproape și după moarte, îngropându-i în propriile grădini. Așa a descoperit și un turist străin, care, vizitând Vințul de Jos, a rămas uimit de această practică inedită. „E prima oară când văd aşa ceva”, a spus el.
O tradiție veche, încă vie în satele de munte
În Vințul de Jos, printre pomii fructiferi și grădinile cu flori, se află și câteva cruci și coroane. Oamenii locului au îngropat de generații întregi pe cei dragi în spatele casei, iar acest obicei nu i-a deranjat niciodată. "Așa ne-am pomenit, așa știm. Avem și noi aici socrii, bunicii, maica mea", ne spune un localnic, privind cu seninătate către mormintele familiei sale.
Nou-veniții în comunitate, deși surprinși la început, au ajuns să accepte tradiția. O tânără care a cumpărat un teren în zonă cu tot cu două morminte ne-a mărturisit: „Știam de obiceiul că se înmormântează oamenii în spatele casei. Ne-ar părea și rău să le stricăm cumva”.
„E prima oară când văd așa ceva”
Pentru un turist străin, această practică neobișnuită a fost o adevărată revelație culturală. „Cred că e o tradiție drăguță. E firesc ca cei care au trăit pe acest pământ să se odihnească aici”, a spus el, vizibil surprins de apropierea fizică și emoțională a oamenilor cu cei decedați.
Obiceiul îngropării în grădină are și o latură practică. Cel mai apropiat cimitir este la 10 kilometri distanță, iar pentru localnici, mutarea celor dragi „din casă în spatele grădinii, în brațele Domnului” este o soluție naturală. Deși legislația actuală impune ca înmormântările să aibă loc în cimitire, autoritățile locale nu intervin, respectând tradițiile străvechi ale comunităților montane. Viceprimarul comunei explică: „Preotul este obișnuit cu aceste practici, care datează de mult timp, înainte ca el să ajungă aici”.
De-a lungul timpului, autoritățile au încercat să reglementeze aceste practici, însă în fața tradiției, normativele funerare nu mai au loc. Atât timp cât oamenii aleg să își îngroape strămoșii în grădinile proprii, printre flori și iarbă proaspăt cosită, tradiția va continua să trăiască, chiar dacă este „la limita legii”.
Vințul de Jos și alte sate din România păstrează astfel vii obiceiuri care oferă turiștilor și vizitatorilor o fereastră către o lume în care legătura cu pământul și cu trecutul rămâne puternică, chiar și după moarte.
