Ce se petrece în organism imediat după ce consumi zahăr. Reacțiile rapide ale creierului, insulinei și metabolismului
Zahărul este perceput adesea ca o sursă rapidă de energie, însă procesul metabolic declanșat în organism este mult mai complex decât pare. În doar câteva secunde de la prima înghițitură, corpul activează mecanisme neurochimice, hormonale și digestive menite să proceseze glucoza și fructoza. De la creșterea bruscă a glicemiei până la activarea centrilor de recompensă din creier, consumul de zahăr pune în mișcare o adevărată reacție în lanț. Iată ce se întâmplă pas cu pas.
1. Creierul recunoaște gustul dulce și activează sistemul de recompensă
Imediat după contactul cu papilele gustative, receptorii pentru dulce trimit semnale rapide către creier. Acesta răspunde prin eliberarea de dopamină – neurotransmițătorul responsabil pentru senzația de plăcere. Acest mecanism apare instant și nu are legătură cu digestia propriu-zisă, ci cu modul în care creierul asociază dulcele cu recompensa.
2. Primele minute: glicemia crește accelerat
Zahărul simplu nu necesită un proces digestiv laborios. Glucoza și fructoza sunt absorbite foarte repede în intestin, ceea ce produce o creștere rapidă a glicemiei. Dacă ai mâncat dulciuri pe stomacul gol, vârful glicemic este chiar mai abrupt, determinând fluctuații puternice ale nivelului de energie.
3. Pancreasul răspunde imediat: eliberarea insulinei
Creșterea glicemiei determină pancreasul să secrete insulină – hormonul care permite glucozei să pătrundă în celule. Insulina acționează ca o „cheie metabolică”, direcționând zahărul către țesuturile care au nevoie de energie. Consum frecvent de zahăr = secreție frecventă de insulină → risc crescut de rezistență la insulină.
4. Distribuția energiei: cum folosesc celulele glucoza
Odată ce insulina și-a făcut treaba, glucoza ajunge în:
- mușchi, unde este transformată în energie imediată sau depozitată ca glicogen;
- ficat, unde o parte este convertită în glicogen sau, în exces, în grăsime;
- creier, cel mai mare consumator de glucoză din organism.
De aceea, mulți oameni simt o creștere bruscă a energiei după ce mănâncă un desert.
5. Metabolizarea fructozei: ficatul duce cea mai mare povară
Fructoza, prezentă în zahărul de masă și în sucuri, este procesată exclusiv de ficat. În cantități mari, aceasta poate favoriza acumularea de grăsime la nivel hepatic, ducând în timp la steatoză („ficat gras”).
6. Scăderea glicemiei: momentul în care apare pofta de dulce
După ce insulina „curăță” sângele de glucoză, nivelul glicemiei scade. Dacă scăderea este prea bruscă, apare hipoglicemia reactivă, însoțită de:
- stare de slăbiciune
- foame intensă
- tremur
- iritabilitate
Acesta este motivul pentru care, la scurt timp după un desert, simți din nou nevoia de ceva dulce.
7. Impact asupra creierului: ciclul care alimentează dependența de dulce
Zahărul activează aceleași circuite neuronale implicate în comportamente adictive. Creierul „învață” că dulcele produce plăcere, motiv pentru care poate cere doze tot mai mari pentru același efect, generând consum compulsiv.
8. Inflamație și stres oxidativ: efecte invizibile, dar importante
Un aport brusc de zahăr favorizează eliberarea de radicali liberi și procese inflamatorii. Pe termen scurt nu sunt periculoase, dar repetate în mod constant cresc riscul de:
- îmbătrânire accelerată
- tulburări metabolice
- boli cardiovasculare
9. Ce urmează în orele de după consum
În următoarele ore, organismul revine treptat la normal. Glicogenul depozitat este folosit pentru energie, iar glicemia se stabilizează. Totuși, dacă zahărul este consumat frecvent, corpul este expus continuu oscilațiilor glicemice, suprasolicitând pancreasul și ficatul.
