Facultățile din România cu cele mai mici salarii după absolvire. Cât câștigă absolvenții la 5 ani de la terminarea studiilor
În România anului 2026, nu toate facultățile garantează un salariu bun. Datele din rapoarte universitare și analize ale pieței muncii arată că unele specializări aduc venituri modeste chiar și la cinci ani după absolvire. Domenii precum sportul, ecologia, artele sau teologia se regăsesc printre cele mai slab plătite, cu salarii care abia depășesc 3.000–4.500 de lei pe lună.
Piața muncii, din România, rămâne puternic polarizată între domeniile tehnice, care aduc salarii mari, și anumite specializări umaniste sau sociale, unde veniturile cresc mult mai lent. Potrivit analizelor realizate pe baza datelor din registrul național al absolvenților și din monitorizările universităților, salariul mediu al unui absolvent de facultate la aproximativ cinci ani după terminarea studiilor se situează în jurul valorii de 5.000 – 6.000 de lei, însă există domenii unde veniturile rămân mult sub acest nivel.
Domenii cu salarii modeste: de la sport și arte la teologie și mediu
Printre cele mai slab remunerate specializări universitare se află, în primul rând, programele legate de sport și educație fizică. Absolvenții acestor facultăți ajung frecvent profesori sau antrenori la început de carieră, iar salariile pornesc de multe ori de la aproximativ 3.700 de lei lunar. La fel de modestă este și situația absolvenților de ecologie și protecția mediului, unde salariile medii în primul an după absolvire au fost estimate la aproximativ 3.150 de lei, iar creșterile ulterioare sunt lente, deoarece locurile de muncă specializate sunt puține.
În zona artistică, absolvenții de arte, actorie sau specializări culturale întâmpină dificultăți în găsirea unui job stabil. Mulți lucrează proiecte temporare sau în domenii conexe, iar veniturile pot rămâne în jurul a 4.000–5.000 de lei chiar și după câțiva ani de experiență. Situația este similară și pentru teologie, un domeniu în care oferta de locuri de muncă este limitată, iar mulți absolvenți ajung să lucreze în alte sectoare, inclusiv în vânzări sau administrație.
Domenii umaniste și comunicare: provocări mari, salarii mici
Pe lista specializărilor cu venituri modeste se regăsesc și literele și filologia, unde o mare parte dintre absolvenți devin profesori. Salariile din sistemul de educație cresc lent, iar media veniturilor pentru absolvenții de limba și literatura română se situează sub 4.500 de lei în primii ani de activitate. Nici sociologia și asistența socială nu oferă perspective salariale spectaculoase. Deși domeniul este important pentru sectorul public și pentru ONG-uri, salariile din aceste instituții sunt relativ mici comparativ cu cele din mediul privat. În același registru intră și științele politice sau relațiile internaționale, unde absolvenții ajung frecvent în administrație, proiecte europene sau comunicare, iar veniturile cresc treptat, dar pornesc de la niveluri moderate.
În aceeași zonă a veniturilor modeste se află și absolvenții de jurnalism și științele comunicării, un domeniu care atrage anual sute de studenți, dar care rămâne printre cele mai solicitante și slab plătite profesii la început de carieră. Mulți tineri jurnaliști intră în redacții pe salarii care pornesc de la aproximativ 3.500–4.000 de lei, chiar și după câțiva ani de experiență. În presa online și în televiziuni, ritmul alert al știrilor, deplasările frecvente și responsabilitatea publică ridicată nu sunt întotdeauna reflectate în nivelul veniturilor, motiv pentru care mulți absolvenți ajung să combine jurnalismul cu activități din comunicare, PR sau marketing pentru a-și completa veniturile. Totodată, economia și managementul, deși populare printre studenți, pot aduce salarii modeste în primii ani dacă absolvenții nu intră în companii mari. În unele cazuri, veniturile inițiale se situează între 4.000 și 4.200 de lei lunar.
Lipsa orientării în liceu: mulți tineri aleg facultăți fără să știe ce îi așteaptă
Cu toate acestea, statisticile europene arată că o diplomă universitară rămâne un avantaj important. În România, persoanele cu studii superioare câștigă în medie cu aproximativ 148% mai mult decât cele cu educație scăzută, chiar dacă diferențele între domenii sunt foarte mari. Realitatea pieței muncii arată, însă că alegerea facultății poate face diferența între o carieră bine plătită și una în care veniturile cresc mult mai lent, chiar și la câțiva ani după absolvire.
În România, problema se agravează și de la nivelul liceului, unde consilierea în carieră aproape că lipsește. Mulți elevi nu beneficiază de îndrumare profesională și ajung să aleagă facultăți doar pentru că „trebuie să meargă la o universitate”, fără să cunoască cu adevărat ce presupune fiecare domeniu sau care sunt perspectivele reale pe piața muncii. Această lipsă de orientare contribuie la fenomenul de supra-aglomerare în anumite specializări și la dezamăgirea tinerilor care, după câțiva ani de studii, realizează că salariile din domeniul ales sunt mult sub așteptările lor. Expertii în educație avertizează că introducerea unor programe eficiente de consiliere profesională în licee ar putea ajuta elevii să ia decizii mai informate și să reducă diferențele mari de venituri între absolvenți.
Venituri reale versus așteptări!
Realitatea zilelor noastre arată că, după cinci ani de experiență, un salariu între 2.300 și 5.000 de lei nu mai poate fi considerat unul atractiv. Chiar dacă este peste media celor fără studii superioare, aceste venituri rămân insuficiente pentru a acoperi costurile crescute ale vieții în marile orașe, iar diferența față de domeniile tehnice sau IT devine tot mai evidentă. Pentru tinerii absolvenți, aceasta înseamnă că alegerea facultății și a domeniului profesional nu mai este doar o chestiune de pasiune sau interes, ci și o decizie strategică care poate influența semnificativ nivelul de trai și stabilitatea financiară în primii ani de carieră.
