Cine este, de fapt, vinovat pentru intoleranța la gluten. Ce s-a descoperit
Un studiu de referință realizat de cercetători australieni schimbă percepția asupra sensibilității la gluten, o afecțiune despre care se credea că afectează aproape 10% din populația mondială. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Melbourne, simptomele asociate consumului de gluten pot fi determinate de alte substanțe din grâu sau chiar de modul în care creierul și intestinul interpretează digestia alimentelor.
Publicat în prestigioasa revistă The Lancet, studiul evidențiază că problemele digestive atribuite sensibilității la gluten non-celiace (NCGS) nu provin în mod direct din gluten. În schimb, carbohidrații fermentabili (FODMAPs), alte componente ale grâului și așteptările personale joacă un rol semnificativ în declanșarea simptomelor.
Ce simptome sunt asociate și cine le resimte
Persoanele cu NCGS experimentează frecvent balonare, dureri abdominale, oboseală și disconfort general după consumul de produse pe bază de grâu, chiar dacă nu suferă de boala celiacă, o afecțiune autoimună declanșată de gluten.
„Ceea ce am descoperit este că majoritatea oamenilor cu NCGS nu reacționează la gluten, ci la modul în care organismul lor interpretează alimentația”, explică profesoara Jessica Biesiekierski, coordonatoarea studiului. Aceasta adaugă că așteptările și experiențele anterioare cu mâncarea pot amplifica percepția simptomelor, fenomen cunoscut în literatura medicală ca interacțiune intestin-creier.
Concluzia cercetătorilor sugerează că NCGS ar trebui privită ca parte a unui spectru mai larg de afecțiuni digestive, apropiat de sindromul de intestin iritabil, mai degrabă decât ca o tulburare cauzată strict de gluten. Această perspectivă oferă noi direcții pentru medici, nutriționiști și pacienți, care pot adapta strategiile de dietă fără a exclude glutenul în mod automat.
Indicații pentru dietă
Descoperirile studiului au efecte semnificative:
- Pacienți: pot evita restricțiile alimentare inutile și pot gestiona simptomele printr-o înțelegere mai bună a cauzelor reale.
- Medici și nutriționiști: pot prescrie diete personalizate, bazate pe componentele problematice din alimente, nu doar pe gluten.
- Politici publice: pot contribui la schimbarea percepției generale asupra glutenului, reducând panică inutilă legată de consumul acestuia.
Pe scurt, sensibilitatea la gluten nu mai este doar despre proteinele din grâu, ci despre o complexă interacțiune între intestine, creier și alte elemente alimentare. Descoperirea deschide calea către tratamente mai precise și diete mai flexibile pentru cei care suferă de disconfort digestiv.
