Terapia cu boabe fierte de porumb este cel mai vechi remediu de tratare a oaselor
Cu mii de ani în urmă, când porumbul se cultiva numai în America Centrală, făina de porumb reprezenta hrana de bază a localnicilor: aztecii, mayașii și incașii. O bună perioadă de timp, aceștia foloseau doar făina obținută după măcinarea boabelor; mai târziu localnicii au început să introducă în hrana cotidiană ceaiul obținut din boabele macerate, dar și din mătasea verde sau uscată a porumbului. S-a constatat că acest tratament cu boabe fierte este cel mai vechi leac pentru tratamentul oaselor.
Boabele de porumb conțin numeroase substanțe active printre care: flavonoide, taninuri, saponine, uleiuri volatile, proteine, dar și săruri de potasiu și minerale ( fier, magneziu, fosfor), carotenoizi, vitaminele A, din grupa B, C, E, hidrocarburi și amidon.
Cum se prepară boabele pentru acest tratament
Se curăță boabele de pe un știulete de porumb de mărime medie, se spală bine și se pun la fiert într-o oală de pământ în 2 litri de apă. După 2 ore și jumătate se ia vasul de pe foc, se lasă acoperit până când conținutul se răcește complet. Atunci se scot boabele și se pun pe o farfurie și se păstrează la temperatura camerei. Cantitatea de boabe se consumă pe parcursul unei zile. Acest tratament durează două luni. Apoi, urmează o pauză de 10 zile și se reia tratamentul pentru alte două luni. Zeama care a rămas de la fierberea boabelor se consumă în loc de apă. S-a constatat că tratamentul acesta cu boabe fierte de porumb contribuie la revigorarea oaselor.
Acest leac a fost cules de terapeuta Mariana Borloveanu de la monahi, fiind un leac folosit în practica monahală
