Cel mai mare jaf bancar din perioada comunistă. Ar fi fost anchetat și tatăl lui Ilie Năstase

6 octombrie 2023 13:59   Fapt divers

Un jaf care a zdruncinat ordinea socialistă din anii ’50, când comunismul se instalase destul de bine în țară, a intrat în istorie drept un jaf demn de scenariu de film. În data de 28 iulie 1959, cinci persoane înarmate au jefuit o mașină a Băncii Naționale Române care transporta bani pentru plata salariilor muncitorilor. Suma furată? Ei bine, a fost una enormă pentru acele vremuri.

În dimineața zilei de 28 iulie 1959, cinci persoane înarmate au jefuit o mașină a Băncii Naționale Române. Acesta a fost cel mai mare jaf petrecut vreodată într-o țară din lagărul comunist. Suma furată? Peste 1.600.000 de lei. Un număr care probabil pentru mulți nu înseamnă nimic în ziua de astăzi, însă la acea vreme acești bani reprezentau o sumă enormă. Numele celor care au comis jaful? Alexandru Ioanid, Paul Ioanid, Igor și Monica Sevianu, Sașa Mușat și Haralambie Obedianu.

Detaliile despre acest furt nu sunt încă cunoscute pe deplin, guvernul comunist a acoperit cu mare iscusință cazul. Nu ar fi fost benefic pentru regim dacă muncitorii ar descoperi că, într-o societate care vrea să fie perfectă și în care toată lumea lucrează pentru construirea socialismului, există elemente care pun în pericol ordinea. În final, autorii jafului au fost prinși, condamnați, și apoi obligați să își joace propriile roluri în filmul de propagandă „Reconstituirea”, regizat de către Victor Calotescu, și apărut în 1960.

Printre martori s-a aflat și tatăl lui Ilie Năstase

Jaful a fost comis undeva în jurul orei 8:00, iar banda a luat cu asalt o mașină a Băncii Naționale a R.P.R. marca Skoda Station. Totul se întâmpla în fața Maternității Giulești, la o sucursală a Băncii Naționale, pe atunci în raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Angajații băncii nici măcar nu erau înarmați, iar ușa mașinii nu avea încuietoare.

Acolo, cinci persoane înarmate i-au amenințat pe șofer și pasagerul mașinii. Cei doi au crezut inițial că este o farsă. Un astfel de jaf n-a mai existat până atunci. Au văzut, însă, că armele sunt cât se poate de reale, așa că le-au predat atacatorilor întregul transport. Prada era de peste 1.600.000 lei, echivalentul a două mii de salarii pe vremea aceea. Ulterior, se începe ancheta. Din declarațiile unor martori, se pare că şoferul getaxului ar fi fost un şofer foarte bun, deci se încep investigaţiile în cadrul garajelor din Capitală și se blochează ieșirea mașinilor din oraș.

Din declaraţiile multora care au fost anchetaţi, printre care s-a aflat şi tatăl lui Ilie Năstase, s-au folosit metode de interogare dintre cele mai violente. Fiind direcționați de către un pionier vigilent, autoritățile au găsit o parte din bani în apropiere de Moara Ciurel: 138.00 de lei. În cele din urmă, va fi găsită și mașina, abandonată pe strada Dr. Teohari, și suma de 213.000 lei.

Astfel, după mai multe interogări, Alexandru Ioanid, Paul Ioanid, Igor și Monica Sevianu, Sașa Mușat și Haralambie Obedianu, au fost prinși. Procesul lor a fost unul tipic acelei perioade. Autorii jafului au recunoscut tot fără nicio reținere. De asemenea, toții membrii, mai puțin Monica Sevianu, au fost condamnați la moarte, deoarece în vremea aceea oricine fura mai mult de 100.000 de lei primea automat această sentință. Pentru că era mama a doi copii, Monica a primit doar muncă silnică pe viață.

Nu este exclus ca în spatele membrilor bandei să fi fost puse și alte acuzații, așa cum se întâmpla pe atunci. Scena din filmul de propagandă în care cei șase sunt judecați la tribunal este chiar judecata în sine, relatează Historia.ro.

Procesul a durat între 20 şi 22 noiembrie 1959 şi a fost filmat de către autorităţi. De asemenea, s-a realizat şi filmul de propagandă „Reconstituirea”, apărut în 1960, cât şi alte filme care vorbesc despre acest jaf, precum „Marele jaf comunist”, apărut în 2004, regizat de către Alexandru Solomon, filmul „Reconstruction”, apărut în 2001 şi regizat de către Irene Lusztig, care nu este nimeni alta decât nepoata Monicăi Sevianu, precum și „Closer to the Moon” (2013), regizat de Nae Caranfil.

Mai multe