Cea mai spectaculoasă mănăstire din lume. Dacă zidurile ei ar putea vorbi, s-ar spune povești uluitoare

Mănăstirea Sümela, situată în nord-estul Turciei, ar avea multe povești de spus, dacă zidurile sale ar putea vorbi, potrivit CNN.

Fondată în secolul al IV-lea de primii creștini ajunși pe coasta Mării Negre, acest loc sacru a fost martor la transformările majore ale Imperiului Roman în cel bizantin, la ascensiunea otomanilor și la războiul pentru independența Turciei.

După o perioadă de neglijență și vandalism, mănăstirea a fost restaurată, devenind un simbol al renașterii culturale și religioase din regiune.

Vizitatorii sunt atrași nu doar de istoria sa tumultoasă, ci și de arhitectura uimitoare a mănăstirii, situată pe o stâncă la 300 de metri deasupra văii Altındere.

Capela, curțile, biblioteca și camerele de locuit sunt o mărturie a ingeniozității umane. Astăzi, Sümela este un muzeu de stat, inclus pe lista provizorie UNESCO, atrăgând anual mii de turiști.

După decenii de restaurare, inclusiv consolidarea stâncilor cu ajutorul alpiniștilor, mănăstirea a fost redeschisă publicului, permițând vizitatorilor să descopere comorile ascunse ale acestui loc istoric.

Frescele unice și restaurarea lor meticuloasă

Unul dintre punctele centrale ale restaurării a fost refacerea frescelor paleocreștine și medievale, care au suferit daune majore în timpul perioadelor de vandalism.

Restauratorii, precum Șenol Aktaș, au lucrat cu migală pentru a îndepărta graffiti și alte deteriorări cauzate de vizitatorii din secolul trecut.

Frescele de pe fațada exterioară sunt impresionante, dar imaginile din interior, create în secolul al XIII-lea, sunt cu adevărat spectaculoase.

Ele includ portrete vibrante ale lui Iisus, Fecioarei Maria și apostolilor, precum și scene dramatice, cum ar fi martiriul Sfântului Ignațiu.

Deși unele dintre frescele inferioare au fost deteriorate, legenda locală sugerează că locuitorii au luat fragmente de vopsea pentru a crea poțiuni binecuvântate.

Renașterea unui loc sacru

Mănăstirea Sümela își are originile în secolul al IV-lea, conform legendei, când călugării greci Barnabas și Sophronios ar fi fost călăuziți de Fecioara Maria către o icoană pictată de Sfântul Luca, ascunsă într-o peșteră din Alpii Pontici.

Locul a devenit un centru de pelerinaj de-a lungul secolelor, iar în secolul al XIII-lea a fost întemeiată mănăstirea propriu-zisă de către călugării ortodocși.

Chiar și după cucerirea otomană din 1461, Sümela a continuat să înflorească, primind sprijin din partea sultanilor otomani, care au respectat semnificația religioasă a locului.

După destrămarea Imperiului Otoman și schimbul de populație din 1923, mănăstirea a fost abandonată, iar comorile sale au fost ascunse de călugări pentru a fi recuperate ulterior. 

În anii 1970, statul turc a început lucrările de restaurare, iar în 2010, a avut loc prima slujbă ortodoxă după 88 de ani, în ziua Adormirii Maicii Domnului.

De atunci, Sümela a redevenit un loc de pelerinaj atât pentru creștini, cât și pentru musulmani, fiind deschisă vizitatorilor pe tot parcursul anului.

Vizitarea mănăstirii oferă o incursiune unică într-un loc unde istoria, religia și natura se împletesc armonios.