Tenorul Octavian Ene, momentul adevărului! Revine pe scenă și face destănuiri emoționante: „Cel mai mare vis al meu este să am și eu familia mea”
„Romeo” revine pe scenă! După accidentul din martie, care l-a obligat să ia o pauză și să se concentreze asupra sănătății, îndrăgitul tenor Octavian Ene revine cu forțe proaspete, gata să ne spună cea mai frumoasă poveste de dragoste din Verona și… din lume! Într-un interviu emoționant acordat revistei Click!, artistul mărturisește că experiența prin care a trecut l-a învățat să se prioritizeze și să privească viața cu alți ochi: astăzi este mai curajos, mai motivat și mai dornic ca oricând să împărtășească scena și sufletul cu cei care îl iubesc. Am vorbit cu el despre familie și carieră, despre stil de viață și pasiuni, dar mai ales despre visul cel mare, pe care speră să și-l împlinească în curând. Cine este Octavian Ene cu adevărat, dincolo de speculații, aflați în rândurile următoare.
Tenorul Octavian Ene, momentul adevărului!
Click: Octavian, în sfârșit te vedem în Romeo și Julieta! Fanii așteptau cu nerăbdare acest moment. Cum a fost recuperarea după accident? Cum te simți acum?
În primul rând, aș vrea să le mulțumesc domnului profesor Cîrstoiu și întregii echipe de la Spitalul Universitar de Urgență București. Datorită lor mă pot întoarce pe scenă atât de curând. Mă simt foarte bine, ba chiar aș îndrăzni să spun că nici înainte de accident nu mă simțeam atât de bine. A fost o perioadă complexă, de introspecție, cu decizii majore, în care viața mea s-a schimbat complet. Sunt convins că a fost o experiență de care aveam nevoie. În Coran, surah Qaf, se spune: „Noi (Allah) suntem mai aproape de el (de om) decât jugulara sa.” Am simțit acest lucru foarte profund în perioada asta, m-am simțit iubit și ocrotit.
Click: Cum sunt repetițiile? Ne poți povesti un moment emoționant sau amuzant din cadrul lor?
Înainte de a începe repetițiile propriu-zise, am avut parte de două săptămâni de antrenamente fizice intense alături de corpul de balet, pentru a fi în cea mai bună formă. Și da, a fost foarte amuzant: de câteva ori am făcut fotografii de grup înainte și după antrenament, iar diferențele erau vizibile. Suntem o echipă foarte legată și ne înțelegem atât de bine încât nici nu simțim că lucrăm. Râdem mereu, ne distrăm și cred că asta e foarte important pentru reușita unui spectacol. Publicul vede dacă artiștii se iubesc doar pe scenă sau și în afara ei. Pentru mine, întoarcerea în Teatrul de Operetă a fost foarte emoționantă... am trăit un sentiment pe care nu îl pot descrie... cumva am simțit că viața mea a revenit complet la normalitate, o normalitate pe care totuși nu am mai gustat-o de mulți ani.
Click: Te pregătești intens pentru spectacol și, pentru asta, ai făcut și câteva schimbări în rutina ta! Faci mult sport! Cum ți-a schimbat asta viața? Cum te simți? Urmezi și un program alimentar special?
Romeo și Julieta e un spectacol solicitant și e necesară o formă fizică bună. E drept că mi-am și dorit mai mult de la mine și am zis că ăsta este momentul perfect să încep să fac sport. În primul rând, cred că am devenit mult mai organizat cu programul meu și sunt mai riguros cu mine însumi pe toate planurile, inclusiv pe cel artistic. Mă simt mai energic și mai stăpân pe propriul meu corp. În plus, cred că am devenit mai sigur pe mine și am depășit unele nemulțumiri legate de propria persoană, care nu îmi dădeau pace. Recomand tuturor să facă pasul ăsta: are numai efecte pozitive și, deși nu credeam la început, creează un soi de dependență după ce începi să vezi rezultate. Mănânc mult și divers, nimic special.
Click: Te pregătești să reiei și spectacolul „La fereastra cu pisică”. Vreau să ne spui mai multe despre cum s-a născut acest spectacol. Bunicul tău te-a inspirat... vrem să aflăm povestea.
Spectacolul La fereastra cu pisică revine în această stagiune. Este deja programată o primă reprezentație ce urmează să fie anunțată curând. Mă bucur enorm că am reușit să extind acest proiect, iar acum ni s-au alăturat doi colegi noi. Este vorba despre Georgiana Mototolea, pe care o cunoașteți deja din rolurile Lady Capulet în Romeo și Julieta și Mrs. Danvers în Rebecca, ambele producții ale Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian” din București, pe care le puteți vedea chiar în luna septembrie; și despre violonistul Gabriel Stănescu. Cei care au văzut deja spectacolul sunt invitați să vină din nou, pentru că vor vedea ceva diferit. Legat de povestea din spatele spectacolului, pot spune că este motivul pentru care sunt atât de entuziasmat să perfecționez continuu acest concept. După moartea bunicului meu, am găsit colecția sa de partituri din perioada interbelică și am înțeles că este o moștenire ce trebuie dusă mai departe și de care trebuie să se bucure toată lumea. În noul format al concertului vă veți putea bucura de și mai multe titluri din această colecție.
Click: Legat de bunicul tău, îmi povesteai la un moment dat că a fost și este exemplul tău și că te-a inspirat în ceea ce înseamnă să fii bărbat. Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ai învățat de la dumnealui?
La 16 ani, bunicul meu a plecat de unul singur în Berlin, unde a lucrat pe perioada războiului. Cred că ne putem imagina cu toții ce a însemnat asta: e o experiență foarte dificilă, mai ales pentru acele vremuri. Asta m-a învățat că, indiferent de greutăți, trebuie să luptăm permanent. Într-un fel sau altul, ajungem acolo unde trebuie să fim, Dumnezeu are grijă de asta, nu suntem singuri. Mai mult decât atât, bunicul meu a fost un autodidact în foarte multe domenii, inclusiv în muzică, și cred că setea nebună pentru cunoaștere am moștenit-o de la el prin mama. Spun asta pentru că și ea este o persoană care își dorește să învețe permanent lucruri noi, pe teme cât mai diverse. Povestea bunicului meu a inspirat și povestea din spectacolul La fereastra cu pisică. Acolo vom vorbi despre doi îndrăgostiți care, la un moment dat, se despart (o trimitere la plecarea bunicului meu în Germania), dar care, după o vreme îndelungată, se reîntâlnesc și decid că nu se vor mai despărți niciodată. Bucuria reîntâlnirii va fi ilustrată de singurele două piese postbelice din spectacol.
Relația specială pe care o are tenorul cu familia
Click: Cu familia ta ai o relație cu totul specială. Mai ales cu mama ta – cât de mult a însemnat toată susținerea dumneaei și care este cel mai important lucru pe care l-ai învățat de la dumneaei?
Din punctul meu de vedere, familia reprezintă pilonul central al vieții și mă refer aici inclusiv la familia extinsă. Cred că, în viața unui om, mama este singura persoană care îi va oferi mereu iubire și susținere necondiționată. Prietenii, partenerii de viață și alte persoane din jurul nostru vin și pleacă. Adesea nu realizăm cât de fragile sunt relațiile astea; uneori o simplă vorbă poate încheia o prietenie de o viață sau poate destrăma legătura dintre doi parteneri. Mama însă va fi mereu acolo, alături de tine, indiferent de ce se întâmplă, oricât de rănită ar fi. Se spune că, după dragostea lui Dumnezeu, dragostea de mamă este cea mai pură. Cele mai importante lucruri pe care le-am învățat de la mama sunt să fiu bun, să iert și să zâmbesc mai des.
Click: Ce te inspiră să scrii, să compui? Ce alte planuri ai din punct de vedere artistic?
Mă bucur că ai atins subiectul ăsta. Tu chiar ai citit câteva poezii scrise de mine. În primul rând, vreau să spun că acest talent mi-a fost descoperit de profesoara mea de română din clasa a XI-a, căreia vreau să îi mulțumesc pe această cale. Înainte scriam mai des, acum doar uneori, când simt că am un gând care nu îmi dă pace și trebuie să îl aștern pe hârtie. Mi-ar plăcea să scriu mai mult, mai des, și cred că asta se va întâmpla pentru că mă aflu într-o perioadă a vieții în care sunt foarte fericit și, prin urmare, foarte productiv. Mă inspiră lumea în complexitatea ei, oamenii importanți din viața mea și lucrurile pe care le simt în preajma lor. Am în plan să încep un proiect nou, nișat. Nu știu dacă va prinde la public, dar nici nu contează – e ceva ce fac mai mult pentru sufletul meu. Noi, artiștii, avem superstițiile noastre, așa că nu vreau să spun mai multe deocamdată.
Click: Octavian, ai o pasiune aparte pentru lumea orientală. Cum s-a născut această pasiune? Vrem să știm mai multe.
Nu știu să îți spun momentul în care s-a născut și nici de ce, pentru că nu îmi amintesc. Mereu am simțit o apropiere față de cultura Orientului Mijlociu și față de Islam. Mi se pare că acolo lucrurile se trăiesc mult mai profund și mai intens. Dacă vrei să vezi cum arată o poveste de iubire, îți recomand Romeo și Julieta de Shakespeare, dar dacă vrei să înțelegi iubirea în adâncurile ei și să o simți cum arde, îți recomand să citești scriitori arabi, persani, turci. Îmi amintesc acum câteva versuri ale poetului persan din sec. VII, Qays ibn al-Mulawwah: „M-au întrebat: o iubești până la moarte? / Am spus: vorbiți despre ea deasupra mormântului meu și priviți cum mă aduce înapoi la viață.” Nu știu dacă putem descrie iubirea mai frumos. Povestea reală de dragoste dintre Qays, supranumit Majnun („cel nebun”), și Leyla a inspirat celebrul poem epic al lui Nezami. Cei doi nu au putut fi împreună din cauza tatălui Leylei, ea fiind, în final, măritată cu forța cu alt bărbat. Majnun a început să cutreiere pustiul și să scrie poezii de dragoste iubitei sale, poezii care au supraviețuit până în ziua de azi. Leyla s-a îmbolnăvit din cauza suferinței și a murit, iar Majnun, cel nebun din dragoste, a murit și el așezat lângă mormântul iubitei sale. Această poveste reală, dramatică, a făcut ca cei doi să fie supranumiți Romeo și Julieta ai Orientului. Asemănarea este, într-adevăr, izbitoare, iar pe mine m-a ajutat în construcția personajului Romeo. Cred că e în natura noastră să iubim ceea ce este imposibil, iar acest lucru a fost foarte frumos sintetizat de poetul palestinian Mahmoud Darwish: „Poate că Luna ne place tocmai pentru că este atât de departe.” Ceea ce culturile arabă și persană au adus către noi din punct de vedere filozofic, artistic și teologic este de o valoare inestimabilă și simt că, cel puțin pe mine, mă fac să trăiesc mai frumos, mai sensibil.
Cel mai mare vis al tenorului Octavian Ene
Click: Spune-ne câteva lucruri pe care nu le știu oamenii despre tine și ți-ar plăcea să le știe.
Îmi spunea recent o persoană apropiată că, deși par foarte nesuferit și dur, în realitate sunt foarte sensibil și blând. Cred că așa e, dar, din păcate, lumea în care trăim ne forțează uneori să adoptăm o atitudine respingătoare și să construim ziduri în jurul nostru... poate că ar fi timpul să ne deschidem mai mult și să fim mai blânzi unii cu alții. Un alt lucru despre mine este că îmi place foarte mult să gătesc. Într-o vreme nu prea am mai avut timp pentru asta, dar acum mi-a revenit cheful, deci dacă sunteți la dietă, vă recomand să nu vă uitați la ce voi posta în viitorul apropiat.
Click: Care este cel mai mare vis al tău?
Dacă mă întrebai asta la începutul anului, ți-aș fi spus că îmi doresc să mă dezvolt profesional, să cânt mai mult, să lucrez mai intens. Dar am înțeles că lucrurile astea sunt firești, ele oricum se întâmplă dacă ești perseverent. Acum realizez că cel mai mare vis al meu este să am și eu familia mea, copii... Se va împlini la vremea potrivită, sunt convins. Cred că simplul fapt că am început să fiu cu adevărat fericit este primul pas spre împlinirea acestui vis.
