Victimă a bullying-ului sau agresor? Semnele la care părinții trebuie să fie atenți și cum pot interveni

Odată cu primul clopoțel, fiecare părinte trăiește emoțiile alături de copilul său și speră ca anul școlar să fie unul cât mai bun, în care acesta să își atingă potențialul, să se integreze și să se dezvolte.

Abuzurile, din timpul anilor de școală, provoacă traume periculoase
Abuzurile, din timpul anilor de școală, provoacă traume periculoase

Speranțele nu îi apără însă, nici pe cei mici, nici pe elevii mai mari, de abuzurile pe care uneori le au de înfruntat chiar în școală. Psihologul Ramona Popescu explică în cel fel pot reacționa părinții atunci când copilul lor este victima bullying-ului.

Psihologul Ramona Popescu
Psihologul Ramona Popescu

O temere a părinților, demnă de luat în seamă, bullying-ul afectează în principal copilul agresat, adică victima, care se poate confrunta cu eșec școlar, nivel ridicat de anxietate, depresie, teama de a merge la școală, nemulțumire și schimbări de personalitate.

Care sunt urmările unei asemenea traume

Copilul poate deveni o persoană nesigură, cu o stimă de sine scăzută, ajunge să creadă că nu este competent din punct de vedere academic, iar în situații grave, se poate ajunge la reacții violente și chiar autoagresive, care se pot termina uneori prin tentative de sinucidere.

Tocmai de aceea, primul lucru pe care părinții trebuie să îl facă este să poată identifica în mod corect diferența dintre bullying și o „hârjoneală”, cu atât mai mult cu cât copiii dezvoltă tot mai des comportamente copiate, ca o consecință a expunerii excesive la ecrane și la conținuturi agresive.

Vezi și: Reacția fabuloasă a unui copil nevoiaș, din România, când a văzut prima dată marea

Astfel, putem spune că este vorba despre bullying atunci când acțiunea care rănește este făcută cu intenție, în mod repetat și în ciuda faptului că hărțuitorului i s-a cerut să se oprească.

Există un dezechilibru de putere între hărțuitor și hărțuit, care se simte inferior celuilalt și care simte cum situația îi afectează stima de sine și chiar siguranța. Astfel, comportamentele de tip bullying includ intimidare sau agresiune fizică, excludere socială, adresarea de insulte, porecle defăimătoare, amenințări, distrugerea bunurilor, forțarea victimei să facă anumite lucruri împotriva voinței sale sau răspândirea de zvonuri sau minciuni despre o persoană”, a explicat psihologul Ramona Popescu.

Citește și: Cu greu îl mai recunoști! Giuliano Stroe, alias „Micul Hercule” a împlinit 18 ani. Cum arată acum cel mai puternic copil?

Bullying-ul apare în medii în care martorii sau persoanele prezente nu intervin, fie din cauza fricii, a interesului redus pentru dinamica școlară, fie din cauza neglijenței. De asemenea, există o probabilitate mai mare de hărțuire școlară în mediile în care părinții sunt separați sau în care aceștia sunt hiperprotectori. În plus, agresorii sunt mai motivați să acționeze atunci când lipsa demnității umane, rasismul, discriminarea și lipsa de empatie se remarcă în mediul lor.

Cum pot interveni părinții în cazul în care copilul este victima bullying-ului?

Prevenirea este un proces care trebuie să înceapă de acasă și se poate face, în primul rând, prin încurajarea celor mici să spună ceea ce își doresc, ce gândesc și ce simt atât acasă, cât apoi și în afara ei.

Acest lucru îi ajută să-și construiască o stimă de sine solidă, îi învață să nu rămână tăcuți sau inhibați în orice situație dificilă s-ar afla. Tocmai de aceea, o relație sănătoasă între copil și părinți este esențială, consideră psihologul Ramona Popescu.

Discutați zilnic cu copilul despre experiența școlară din acea zi. Aflați cum își petrece pauza de prânz și timpul înainte și după școală, care este partea cea mai frumoasă a zilei și partea mai puțin plăcută și de ce sunt astfel catalogate.

Ascultați-vă copilul când vă spune că este agresat și luați-l în serios, raportați toate incidentele autorităților școlare. Învățați-l pe copil sau adolescent să evite situațiile care îl expun la agresiune, dar, în același timp, și cum să răspundă la un atac: cu agresorii trebuie să demonstreze siguranță de sine și să se îndepărteze de situație fără a recurge la violență.

Puteți apela la jocuri de rol cu copilul dumneavoastră pentru a-l ajuta să exerseze modul corect de a reacționa și de a răspunde într-un mod neagresiv. Nu îl sfătuiți să răspundă cu un contraatac deoarece acest lucru îl învață că singura modalitate de a răspunde la violență este doar folosind mai multă violență. În același timp, poate crede că adulților din jurul lui nu le pasă suficient de mult de el încât să intervină și să-l ajute și că trebuie să se descurce singur.

Petreceți timp de calitate cu copilul dumneavoastră, creați un mediu familial agreabil, jucați-vă, iesiți în natură și evițati cât mai mult posibil expunerea la jocuri violente si filme cu agresivitate.

În cazul copiilor afectați de bullying, pe lângă terapia psihologică, este indicată și participarea în grupuri de suport în care găsesc un spaţiu special, securizant, unde să-și poată împărtăși preocupările, experiențele, fricile și durerile și în același timp să învețe atât strategii de gestionare în cazurile de agresiune, cât și să-și dezvolte competențele social emoționale”, a mai explicat specialistul.

Cum pot interveni părinții în cazul în care copilul este agresorul?

Când vine vorba de bullying, oricât ar fi de greu un exercițiu de empatie, trebuie să înțelegem că acesta apare tocmai pentru că agresorul are, la rândul său, probleme care duc la apariția acestui comportament.

„La fel cum părinții victimei nu trebuie să ignore atunci când copilul spune că a fost agresat, nici părinții agresorului nu trebuie să ignore o astfel de acuzație. Chiar dacă acasă, poate, copilul nu manifestă astfel de comportamente, părinții au datoria să evalueze obiectiv comportamentul copilului sau adolescentului său și să nu se grăbească să îl justifice. Încă de la început, adulții trebuie să clarifice faptul că un comportament agresiv nu este agreat și nu va fi tolerat.

Așadar, nu folosiți nici dumneavoastră violența, nu jigniți copilul și nici nu folosiți pedepse fizice. Bătaia nu este ruptă din Rai! Modelați comportamentul pe care vreți să îl aibă copilul dumneavoastră, în primul rând prin modelul personal. Învățați-l să-și recunoască și să-și exprime emoțiile într-un mod non-violent și discutați despre metodele de gestionare și rezolvare a conflictelor.

Nu în ultimul rând, promovați empatia indicând consecințele pe care aceste agresiuni verbale și fizice le au asupra celorlalți. Totodată, trebuie avut în vedere că, de cele mai multe ori, pentru eliminarea comportamentului de bullying este necesară atât intervenția terapeutică de specialitate, participarea în grupuri de învățare a abilităților sociale și a abilităților de gestionare și rezolvare a conflictelor, cât și diminuarea factorilor externi care au favorizat apariția acestui comportament”, a încheiat psihologul Ramona Popescu.

Vezi și: Suferința neștiută a cântăreței Nicole Cherry!

Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!        

Survivor Romania webp
Ahmet Eyüp Türkaslan, Facebook jpg
Cutremur în Turcia FOTO Profimedia
Faimosii Survivor Romania joc imunitate Foto Pro TV jpg
Cutremur Turcia, Getty jpg
front 1 Beyonce (gettyimages) jpg
Farul CSU Craiova, Sportpictures jpg
front captura jpg
image
image
image
image
image
image
pexels Horoscop 3 noiembrie
mesaje amoroase jpg
1 femeie cu accesorii jpg jpeg
Cuplu care doarme in pat - pijamale FOTO Shutterstock
cub horoscop supărare png
chocoflan jpeg