Artistul român care organiza baluri mascate în Bucureștiul de altădată. Ce rol juca fiica sa adoptivă și cum arătau costumele oaspeților. FOTO
Theodor Aman, cunoscut ca unul dintre cei mai importanți artiști români ai secolului XIX, nu a fost doar un pictor talentat, ci și o figură centrală în viața mondenă a Bucureștiului. Frecventând reuniunile elitei bucureștene și organizând în propria sa casă serate, baluri și concerte, Aman a transformat atelierul său într-un loc de întâlnire pentru înalta societate. Cu muzica violoncelului său și vocea fermecătoare a fiicei sale adoptive, Zina de Nory, o celebră cântăreață de operă, Aman și soția sa erau gazde desăvârșite, creând o atmosferă de rafinament și eleganță care atrăgea cei mai distinși oaspeți ai vremii.
Atelierul lui Aman, o scenă pentru baluri strălucitoare
Casa lui Theodor Aman, mai precis atelierul cel mare al pictorului, era decorat cu gust și transformat adesea într-un cadru festiv, ideal pentru seratele și balurile organizate de artist. Aceste evenimente erau relatate cu lux de amănunte în presa vremii, gazetarii oferindu-le cititorilor descrieri detaliate ale ținutelor invitaților, ale meniurilor somptuoase și ale muzicii care umplea încăperile.
Unul dintre cele mai faimoase baluri găzduite de Aman a avut loc în seara de 20 februarie 1885 și a fost descris pe larg de jurnalistul Claymoor în ziarul „Romanulu”. Evenimentul, care a început cu o „noapte venețiană”, a fost un spectacol de măști, fast și muzică, unde domnii și doamnele din înalta societate bucureșteană au dansat și s-au delectat până în zorii zilei.
Balul mascat din Casa Aman, un eveniment memorabil
Descrierea lui Claymoor ne transportă în atmosfera unui bal mascat de la sfârșitul secolului XIX. Doamnele și domnișoarele din mari familii bucureștene, alături de cavalerii lor, au sosit îmbrăcate în costume somptuoase, purtând măști care le ascundeau identitatea până la miezul nopții. La ora 12, măștile au căzut, dezvăluind chipurile zâmbitoare ale elitei bucureștene. Atelierul lui Aman, transformat în sală de dans, devenise un adevărat „tablou imens și strălucitor”, unde invitații păreau parte integrantă a decorului artistic creat de marele pictor.
Numele ilustre ale vremii – Ferechide, Marghiloman, Stolojan, Lupescu, și multe altele – au participat la acest eveniment, dansând cadriluri, polci și valsuri fără oprire. Atmosfera vibrantă, descrisă cu măiestrie de Claymoor, evidențiază nu doar opulența și eleganța serii, ci și talentul lui Aman de a crea un cadru de poveste pentru invitații săi.
Muzică și delicii culinare
Pe lângă dans, oaspeții s-au bucurat de un splendid bufet, unde prăjiturile și vinurile rafinate curgeau din belșug. Punctul culminant al serii a fost momentul când d-na Zoe Crisenghi a încântat asistența cu vocea sa de privighetoare, oferind un final grandios unui eveniment memorabil. D-na Aman, elegantă și grațioasă în rochia sa de satin liliachie, și soțul ei au fost gazdele perfecte, asigurându-se că fiecare invitat se simte binevenit și răsfățat.
Această latură mondenă a personalității lui Theodor Aman este pusă în lumină în expoziția tematică „Omul Aman. Înscrisuri, marafeturi și alte fasoane”, organizată la Muzeul „Theodor Aman” din București. Expoziția, deschisă până pe 30 mai 2025, oferă o incursiune în viața privată a marelui artist, prezentând câteva dintre obiectele personale care reflectă gusturile sale rafinate și talentul său de gazdă.
