Locul din România unde accesul femeilor este interzis. Este cunoscut și sub numele de „Athos-ul României”
Mănăstirea Frăsinei, situată în satul Muereasca din județul Vâlcea, România, este denumită uneori „Athos-ul României” pentru că este accesibilă doar bărbaților.
A fost inclusă în Lista monumentelor istorice din Vâlcea din 2010. Interdicția de acces pentru femei, impusă inițial în timpul epocii comuniste și reînființată ulterior, este subliniată pe o placă de piatră la intrare.
Istoria acestei mănăstiri este consemnată pe o placă la intrarea în lăcașul de cult. Fondată la începutul secolului al XVIII-lea, mănăstirea a început ca o bisericuță din lemn cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, ridicată în 1710 de doi călugări sihaștri. În 1763, biserica de lemn a fost înlocuită cu una de zid, care încă se găsește în cimitirul călugărilor.
Când a fost construită biserica principală
Construcția bisericii principale, dedicată „Adormirii Maicii Domnului”, a demarat în 1860 și s-a finalizat în 1863. În aceeași perioadă, au fost ridicate și chilii pentru călugări în jurul bisericii.
Biserica veche păstrează pictura interioară realizată în 1763 de către „Teodor Zugravul și Enache ucenicul”.
Episcopul Calinic al Rîmnicului, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a impus restricția permanentă pentru femei de a intra în Mănăstirea Frăsinei, urmând modelul de la Muntele Athos.
De ce nu au voie femeile pe Muntele Athos
Avatonul, regula ce interzice accesul femeilor în Sfântul Munte Athos, tradus literal ca "neumblat", simbolizează interdicția de a păși pe aceste pământuri. Această regulă a contribuit la menținerea Sfântului Munte ca un loc izolat și dedicat vieții monahale, unic în lume. Avatonul reprezintă o frontieră naturală pentru Sfântul Munte.
Călugării athoniți au ales acest loc sălbatic și retras, ridicând mănăstiri și biserici pe stânci. Ei au sfințit acest loc prin rugăciunile și sacrificiile lor, decidând cu unanimitate ca "avaton-ul" să rămână valabil, indiferent de legile sau dorințele lumii exterioare.
Unele mănăstiri ortodoxe din alte părți ale lumii mențin o regulă similară. Printre acestea se numără Mănăstirea Sfântul Visarion - Dosikou din Grecia și Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfântit din Israel.
La Meteora, mănăstirile aplicau și ele avatonul, însă în 1948 această regulă a fost anulată. Odată cu construirea unei șosele care a facilitat accesul către mănăstirile de pe vârfurile stâncilor, turismul a distrus orice urmă de sfințenie care mai exista acolo. Astăzi, mănăstirile de la Meteora au devenit muzee, amintiri ale vechiului monahism autentic.
La Marea Meteora, aproximativ un milion de turiști vizitează anual. Toate responsabilitățile în complexele monahale au fost preluate de angajații laici. Călugării coboară în biserică doar pentru slujbe, după ce porțile sunt închise și turiștii nu mai au acces în mănăstire.
