Mata Hari de România. Cine a fost regina spionajului românesc, cea mai temută iscoadă a frontului de est din Primul Război Mondial
Una dintre celebrele femei-spion din Primul Război Mondial a fost Maria Bălan. Comparată cu faimoasa Mata Hari, românca îi fermeca cu frumuseţea ei pe ofiţerii şi comandanţii austrieci din Transilvania şi le afla secretele. Ulterior, a fost capturată, judecată și condamnată la moarte.
Maria Bălan s-a născut în anul 1895, în orașul sârbesc Vârșeț, aflat atunci sub stăpânire austro-ungară, și provenea dintr-o familie de preoți români. Era o femeie înaltă și zveltă, având un fizic extrem de atrăgător. În timp ce frecventa Școala Normală din Vârșeț, în oraș a sosit un regiment al armatei imperiale, iar în casa familiei Bălan a fost încartiruit un frumos și tânăr sublocotenent de ulani (cavalerie ușoară).
Nume de cod: B-9
Între frumoasa româncă, vorbitoare excelentă a limbilor sârbo-croată, maghiară, franceză și germană, și sublocotenentul austriac s-a înfiripat o idilă. Fugind cu el din Timișoara, a ajuns în cosmopolitul oraș de pe Bega. Însă, înainte de a-l cunoaște pe cel care i-a furat inima, Maria fusese recrutată de un agent al serviciului de spionaj român. Căsătoria ei cu ofițerul fusese prima misiune importantă primită din partea unui agent al serviciilor române.
În Banat, organele de informații românești au atras-o la colaborare pe Maria Bălan. A primit indicativul „B-9” și a cules informații din mediul ofițerilor armatei austro-ungare privind dispunerea trupelor inamice în Banat, lucrările genistice efectuate la granița cu România și despre acțiunile preconizate a fi puse în aplicare de către spionajul austro-ungar împotriva României.
„Intrând în relaţii cu ofiţeri germani şi austro-ungari din Timişoara, agentul B-9 aduce imense servicii României şi Serbiei în anii Primului Război Mondial, procurând informaţii cu privire la pregătirile militare şi la mişcările de trupelor austro-ungare din Banat precum şi la planurile Puterilor Centrale îndreptate împotriva României”, preciza scriitorul Ion Bodunescu, autorul lucrării „Descifrarea unei istorii necunoscute”, scrisă în colaborare cu Ion Rusu Şirianu, potrivit adevărul.ro.
Informațiile ei au servit și armatei imperiale țariste. În anul 1913, datorită unei „cârtițe”, neidentificate, serviciile externe ale Ohranei (poliția secretă a Imperiul Rus – n.r.) au eșuat în zona Austro-Ungariei. Atunci au devenit folositoare informațiile culese de Maria Bălan.
Activitatea agentului B-9 a făcut ca serviciile de constraspionaj austriece să investească resurse importante în prinderea lui. Era aproape imposibil, B-9 era ca şi o fantomă.
Condamnată la moarte
În final, spionii austro-ungarii de la Bucureşti au aflat că B-9 se numeşte, de fapt, Maria Bălan. Românca de numai 19 ani era spion dublu, pentru România şi Serbia. De asemenea, au fost depistate şi metodele sale. A fost reținută, iar autoritățile austro-ungare au declanșat proces rapid. Spioana româncă a fost condamnată la moarte pentru înaltă trădare. La momentul respectiv, soldaţii care urmau să o aducă pentru spânzurare au rămas mască.
„Călăii se îndreaptă către celulă pentru a o aduce pe osândită sub funia spânzătorii pregătite din vreme, dar stupoare: celula e goală, «B9» dispăruse”, preciza Ion Bodunescu.
Maria Bălan a evadat cu ajutorul unui ofițer austriac și a dispărut. Conform unui articol publicat de cotidianul francez „Paris Soir” în anul 1936, a ajuns în cele din urmă la București, unde și-a schimbat numele și a trăit cu o nouă identitate. „Faimoasa Maria Bălan, regina spionajului”, se arăta în cotidianul francez Paris Soir. Pe 1 octombrie 1936, Maria Bălan a fost găsită moartă, prin otrăvire, lângă mormântul părinților.
„A fost găsită de localnici, a doua zi, otrăvită”
„Mata Hari a României era deja în drum spre Bucureşti. Urma să primească bani pentru serviciile ei. Şi-a schimbat numele şi s-a stabilit, un timp, la Paris, unde a trăit în lux. S-a întors până la urmă acasă, la Vârşeţ. Nu mai avea familie. A cumpărat o cârciumă, unde îşi spunea povestea celor care îi călcau pragul. În seara de 30 septembrie 1936, a plecat spre cimitir, la mormintele părinţilor. Acolo a fost găsită de localnici, a doua zi, otrăvită”.
Ofițerul austriac care a ajutat-o să evadeze a rămas în România, a trecut la o nouă armă și a murit în anul 1965. Nu a dezvăluit niciodată nimic din ceea ce a știut că s-a întâmplat în realitate cu acea spioană excepțional dotată.
Povestea româncei a făcut înconjurul Europei, fiind comparată cu celebra Mata Hari şi unul dintre cei mai talentaţi spioni ai Primului Război Mondial.
