Povestea uimitoare a pădurilor seculare din vremea dacilor. Obiectul din lemn care a rămas intact și după 2.000 de ani

Ultima actualizare:

Pădurile seculare din vremea dacilor, care acopereau în mare parte teritoriul actual al României, au lăsat în urmă indicii fascinante despre viața și tehnicile acestui popor străvechi. Unul dintre aceste indicii notabile este un butoi de lemn, păstrat nealterat timp de două milenii, descoperit la Sarmizegetusa Regia.

 Ținutul cetăților dacice din Munții Șureanu. Foto: Daniel Guță
Ținutul cetăților dacice din Munții Șureanu. Foto: Daniel Guță

O descoperire uimitoare: butoiul de lemn din Sarmizegetusa Regia

În anii '50, arheologii au avut parte de o revelație în situl istoric al Sarmizegetusei Regia. Acolo, în mijlocul ruinelor, s-a găsit un butoi uriaș, confecționat din lemn de molid. Această descoperire extraordinară a păstrat o relicvă din vremurile străvechi ale dacilor timp de două milenii.

Butoiul uriaș făcea parte dintr-un ingenios sistem de captare, filtrare și distribuție a apei, specific civilizației dace. Prin intermediul unor conducte ceramice și jgheaburi din lemn de brad, butoiul servea drept element central în asigurarea apei potabile pentru comunitatea din Sarmizegetusa Regia.

Lemnul molidului a rămas intact și după două milenii

Ceea ce impresionează cel mai mult este rezistența incredibilă a acestui butoi de lemn. Deși au trecut două milenii, lemnul molidului a rămas intact, neafectat de trecerea timpului sau de factorii de degradare. Acest fenomen unic oferă o perspectivă asupra cunoștințelor și abilităților tehnice ale daco-romanilor în lucrul cu lemnul și în tehnologiile de conservare.

Conform cercetătorilor și istoricilor, pădurile din acele timpuri erau compuse din specii de arbori majestuoși, cum ar fi tisa, pinul, stejarul și frasinul. Acești copaci, cum este cazul lemnului de tisă din butoiul descoperit, erau remarcabili prin dimensiunile lor impresionante și trăinicia extraordinară. Calitatea lor durabilă era determinată de substanțele naturale toxice pentru ciupercile de descompunere, o caracteristică care a făcut ca lemnul să reziste testului timpului.

Astfel, butoiul din Sarmizegetusa Regia reprezintă mai mult decât o simplă relicvă arheologică. El este un portal către lumea fascinantă a pădurilor vechi, care au jucat un rol vital în viața și cultura dacilor. Aceste păduri nu numai că le-au oferit adăpost și hrană, dar au fost și un factor strategic în apărarea lor în timpul războaielor daco-romane, scriu cei de la Adevărul.

O lume demult apusă

Descoperirile precum butoiul de lemn din Sarmizegetusa Regia ne dezvăluie secretele unei lumi demult apuse, a unei civilizații care a știut să trăiască în armonie cu natura și să exploateze resursele acesteia în mod sustenabil. Ele ne inspiră să explorăm și să protejăm moștenirea istorică a pădurilor seculare, care au fost martore la evoluția popoarelor și a culturilor din aceste meleaguri.

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.bugetul.ro
Regele Felipe și Regina Letizia la dineul de gală de la Roma, Italia, în rochie de la un brand de masă   profimedia 0945642160 jpg
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
Demonstrație efectuată de reprezentanții MAI în pregătirea aderării României cu frontierele aeriene și maritime la spațiul Schengen, în aeroportul Otopeni, Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
insulina jpeg
Padure din viitoarea Centura Verde Bucuresti Ilfov foto Centura Verde jpeg
Sens giratoriu FOTO Shutterstock jpg
Șofer la volan  Foto Pixabay jpg
inchisoare medievala jpg
profesor jpg
daniel david ubb fb jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net