Poziția corectă în care trebuie măsurată tensiunea arterială. O informație pe care ar trebui s-o cunoască toată lumea
Tensiunea arterială este unul dintre cei mai importanți indicatori ai sănătății cardiovasculare. Cu toate acestea, modul în care este măsurată poate influența semnificativ rezultatele. Conform unui studiu recent publicat în JAMA Cardiology, cardiologii americani atrag atenția asupra faptului că tensiunea trebuie măsurată nu doar în poziția șezând, ci și în poziția culcat, pentru a detecta o formă ascunsă de hipertensiune.
Cum trebuie măsurată corect tensiunea arterială?
Majoritatea ghidurilor medicale recomandă ca tensiunea arterială să fie măsurată în poziția șezând, pe un scaun, cu spatele sprijinit, picioarele pe podea, fără a le înkruceșa. Brațul trebuie sprijinit pe o masă sau pe o pernă, astfel încât manșeta tensiometrului să fie la nivelul inimii.
În realitate, mulți pacienți nu respectă aceste recomandări, ceea ce poate duce la rezultate eronate și, implicit, la administrarea unor medicamente inutile sau la lipsa unui diagnostic corect.
De ce este importantă măsurarea tensiunii în poziție culcat?
Studiul publicat în JAMA Cardiology arată că hipertensiunea arterială ascunsă, detectabilă doar în poziția culcat, poate fi mult mai periculoasă decât se credea anterior. Această formă de hipertensiune nocturnă este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și mortalitate prematură.
Cercetătorii au analizat datele a peste 11.000 de participanți timp de 27 de ani. Rezultatele au fost surprinzătoare:
16,4% dintre persoanele cu tensiune arterială normală în poziția șezând au prezentat hipertensiune în poziția culcat.
37,5% dintre participanți au avut hipertensiune „la pat".
Aceste descoperiri sugerează că monitorizarea tensiunii arteriale doar în poziția șezând ar putea subestima riscul real al pacienților.
Factorii care contribuie la hipertensiunea arterială
Printre cauzele care pot duce la creșterea tensiunii arteriale se numără:
- Consumul excesiv de sare și grăsimi;
- Fumatul și consumul excesiv de alcool;
- Sedentarismul;
- Stresul cronic;
- Deficitul de potasiu;
- Obezitatea și istoricul familial de hipertensiune arterială.
