Prințesa din România torturată de turci. Ce secret au vrut să afle de la ea
Domniţa Bălaşa a fost cea de-a şasea fiică a lui Constantin Brâncoveanu şi, asemenea acestuia şi fraţilor ei, a avut parte de un destin tragic. A fost torturată şi chinuită de turci pentru a divulga un secret al domnitorului. Ce voiau aceștia să afle?
Urmașa lui Constantin Brâncoveanu, Domnița Bălașa, s-a născut în 1693 şi a copilărit la curtea domnească, alături de cele şase surori şi cei patru fraţi, copiii lui Brâncoveanu, conform izvoarelor istorice. S-a căsătorit la numai 15 ani cu Manolache Lambrino, descendent al unei familii de vază. Odată cu sfârșitul domniei lui Brâncoveanu în martie 1714, familia acestuia a fost luată pe sus de turci de la curtea din Bucureşti şi dusă la Constantinopol.
Cea care nu știa nimic despre ceea ce păţea familia sa la momentul tragicelor întâmplări, era Domnița Bălașa, care se afla la Constantinopol cu soțul ei, pentru a se întâlni cu fratele mai mic, Radu, ce urma să se însoare cu fiica lui Antioh Cantemir.
Ce voiau turcii să afle
Ulterior, a fost închisă în temniţa femeilor, Ceauş Emini, unde a fost torturată și chinuită zile întregi de către turcii care voiam să afle unde îşi ţine ascunse averile domnitorul Brâncoveanu. În acest loc, ea şi-a regăsit mama şi împreună au asistat neputincioase la uciderea lui Brâncoveanu şi a fiilor lui.
După moartea acestora, a rămas roaba turcilor, iar împreună cu mama și cumnata ei au ajuns în seraiul sultanului. Turcii le-au torturat pentru a le determina să le spună unde era ascunsă averea lui Brâncoveanu. Din fericire, femeile au scăpat după ce au fost răscumpărate cu o mare sumă de bani, însă li s-a interzis întoarcerea în ţară. Astfel, au fost exilate la Kutias, în Caucaz. Abia în noiembrie 1716, fiica lui Brâncoveanu şi mama ei au reuşit să se întoarcă pe meleaguri românești.
Biserica Domnița Bălașa
Împreună cu soțul ei, Manolache Lambrino, Domnița Bălașa a construit o mică casă în „prundul Dâmboviței". Aici a înființat și o școală, o mică biserică și, mai târziu, un azil de bătrâni. Cei doi nu au avut copii, iar după decesul partenerului ei de viață, luat decizia construirii unei noi biserici, mai mare şi mai încăpătoare faţă de cea ridicată împreună cu Manolache Lambrino. Noua biserică a fost finalizată în 1753. Un an mai târziu şi-a găsit sfârşitul şi greu-încercata fiică a lui Brâncoveanu.
Lăcaşul ei n-a rezistat timpului şi intemperiilor. După cutremurul din 1838, biserica a fost dărâmată şi pe acelaşi loc s-a construit o a treia biserică, între anii 1838-1842, ctitorită de Safta Brâncoveanu. Din cauza faptului că fusese ridicată pe un teren inundabil, biserica n-a rezistat decât 40 de ani.
În anii 1881-1885, în timpul domniei Regelui Carol I, a fost zidită actuala biserică „Domniţa Bălaşa“, unde astăzi odihneşte şi greu încercata prinţesă, relatează adevărul.ro.
