Prima femeie candidată la președinția SUA, arestată pentru obscenitate
Hillary Clinton este prezentată drept prima femeie care candidează la președinția SUA. După o încercare eșuată în 2008, soția fostului președinte Bill Clinton este sigură de nominalizarea pentru cursa finală pentru Casa Albă.
Și totuși, nu este vorba despre o premieră, iar ”încercările” lui Hillary Clinton, în lupta cu Donald Trump, sunt nimic față de ce a avut de îndurat adevărata pionieră.
Nicio femeie dintr-un partid mare nu a reușit, până la Hillary Clinton, performanța de a ajunge în ”finala” pentru Casa Albă. Sarah Palin (în 2008, de la republicani) și Géraldine Ferro (1984, de la democrați), nu au reușit decât calificarea pentru poziția de candidat la postul de vicepreședinte.
Și totuși, Hillary Clinton nu este adevărata pionieră, conform jurnaliștilor de la Le Nouvel Observateur. De-a lungul timpului, numeroase candidate din partide mai modeste au încercat să-și facă drum spre Casa Albă. Cele mai sonore nume: Jill Stein, de la Partidul Verde, Roseanne Barr, de la Partidul Păcii și Libertății, și Peta Lindsay, de la Partidul pentru Socialism și Revoluție. În total, mai bine de 30 de femei au candidat de-a lungul vremii la președinția Statelor Unite.
Una merită, totuși, să rămână în memoria colectivă, fiind prima femeie candidată la Casa Albă. Este vorba despre Victoria Woodhull. În vârstă de 34 de ani, ea s-a prezentat la scrutinul din anul 1872, din partea ”Mișcării pentru egalitatea în drepturi”, organizația care lupta la vremea respectivă pentru dreptul de a vota al femeilor. Președintele în funcție, care candida pentru un nou mandat, era republianul Ulysses Grant, iar principalul rival era democratul Horace Greeley.
Marxism și ”obscenitate”
Victoria Woodhull a fost o adevărată aventurieră. Născută în Ohio, într-o familie cu 10 copii, și-a făcut averea călătorind, ca practicantă a magnetismului, o specie de medicină alternativă, și clarvăzătoare, înainte de a înființa o asociație a agenților de schimb pe Wall Street și un ziar, ”Woodhull & Claflin’s Weekly”, ca tribună pentru activitățile ei politice.
Pătimasă, Victoria Woodhull a luat apărarea clasei muncitoare (ea a tradus, în premieră pentru Statele Unite, ”Manifestul partidului comunist”, de Friedrich Engels și Karl Marx) și a susținut cauza femeilor și ”amorul liber”. Să ne amintim că la vremea respectivă numai bărbaților le era permis să aibă amante, aceștia având chiar libertatea de a-și viola partenera de viață.
Anunțată în 1870, cu 50 de ani înainte ca femeile să primească dreptul de a vota (1920), candidatura Victoriei a făcut senzație. Ea l-a ales pentru candidatura la postul de vicepreședinte pe Frederick Douglas, un alt aventurier celebru, un fost sclav care a reușit să-și desăvârșească educația și să evadeze, devenind un cunoscut scriitor aboliționist.
Cu câteva zile înainte de alegerile din 1872, Victoria Woodhull a fost arestată de poliția din New York pentru ”oscenitate”. Ce făcuse, de fapt? Publicase povestea unui adulter comis de pastorul Henry Ward Beecher, care, culmea ipocriziei!, tuna și fulgera împotriva mișcării pentru amorul liber, făcând acuzații de imoralitate în predicile sale.
Prin urmare, Victoria Woodhull, prima femeie care a intrat vreodată în cursa pentru Casa Albă, și-a petrecut ziua alegerilor în spatele gratiilor. Nu se mai știe câte voturi adunat, dar probabil că este vorba despre câteva mii. Dacă ar fi câștigat, ar fi avut 34 de ani în ziua depunerii jurământului, în condițiile în care constituția prevede ca președintele SUA să aibă cel puțin 35 de ani. Pentru nonconformista Victoria Woodhull, acesta ar fi fost, desigur, un detaliu lipsit de importanță.
