Celebrele brăţări spiralate dacice ar fi falsuri elaborate. Niciuna nu a fost descoperită de arheologi

Ultima actualizare:

Celebrele brățările spiralate din aur „dacice”, considerate unele dintre cele mai prețioase artefacte ale patrimoniului național, ar putea fi, de fapt, falsuri. Sunt realizate din aur aluvionar din Transilvania, dar unii experți resping categoric că ar data din epoca geto-dacică și vin cu argumente în acest sens. Primele brățări au fost găsite în 1999, dar niciuna nu a fost descoperită de arheologi prin săpături. Trei dintre aceste brățări, parte din Tezaurul României, au fost furate din muzeul Drents, din Olanda.

Brățările dacice, o poveste învăluită în mister

image

Cu toate că euforia găsirii lor a stârnit multe valuri, e interesant că nici măcar una dintre ele nu a fost găsită de arheologi prin săpături sistematice, iar unii specialiști de marcă le consideră falsuri elaborate, scrie Historia.

Sudiate intens de-a lungul de-a lungul celor trei decenii, de când au fost găsite, brățările dacice au trezit suspiciuni pentru unii experți.   

Unele voci susțin că bijuteriile ar fi fost ofrande pentru zei, mulți opinând că nu au fost făcute pentru a fi purtate, ci doar ca simboluri religioase.

Mai mult, unii specialiști susțin că nu există urmă de purtare sau uzură pe brățări și nici măcar că ar fi stat 2000 de ani în pământ printre rădăcini de copaci seculari.

Povestea brăţărilor de aur din Sarmizgetusa Regia, cele mai preţioase comori dacice, a rămas învăluită în mister.

De la începutul anilor ´90, Sarmizegetusa Regia a fost scormonită intens de căutători de comori, iar cele mai valoroase descoperiri, investigate de autorităţi, datează din perioada 1999 – 2001. Atunci ar fi fost scoase la lumină cel puţin 18 spirale de aur masiv, care urmau să fie traficate pe piaţa neagră.

Potrivit autorităţlor judiciare române, şase brăţări de aur ar fi fost descoperite în martie 1999 într-o zonă a Sarmizegetusei Regia numită Muchea Cetăţii. În anii următori, au fost traficate pe piața neagră a antichităţilor, iar în urma unei operațiuni a Poliției de Frontieră, au fost recuperate, iar autorii prinși.

Inculpaţii condamnaţi pentru implicarea în traficul artefactelor au contestat autenticitatea acestora și au spus că, de fapt, sunt opera unui bijutier din Deva, Sorin Popa, decedat în anul 2006.

Argumentele experților care contestă autenticitatea

bratari dacice jpg

   Povestea brăţărilor dacice continuă să stârnească unele controverse. Arheologul şi numismatul Constantin Preda (1925 – 2008) a fost unul dintre cei care au contestat puternic autenticitatea brăţărilor din aur făcând referire și la condiţiile de descoperire ale acestora.

Tezaurele autentice descoperite până acum conțin în special argint, ceea ce face brățările de aur o apariție neașteptată și suspectă.

„Civilizaţia geto-dacică a fost una a argintului. După cum ne demonstrează din plin descoperirile şi cercetările arheologice efectuate de-a lungul a mai bine de două secole, geto-dacii, în istoria lor de peste jumătate de mileniu, nu au utilizat aurul în vreun fel.

În niciuna din principalele aşezări şi cetăţi geto-dacice nu s-a găsit niciun obiect de aur de factură locală. Nici în numeroasele tezaure de vase şi obiecte de podoabă dacice din argint nu a apărut nicio piesă de aur. Apariţia insolită, meteorică, a unei singure categorii de obiecte de aur în cuprinsul unei civilizaţii cu caractere bine stabilite este imposibil de explicat”, susţinea arheologul Constantin Preda, în 2007, potrivit Adevărul.

În lucrarea sa „Puncte de vedere asupra brăţărilor dacice de aur. O dezbatere în cadrul Academiei Române”, scriitorul Daniel Spînu punctează vizavi de autenticitatea brățărilor:

 „În favoarea nonautenticităţii brăţărilor de aur, Constantin Preda invocă absenţa aurului din Dacia preromană şi consideră acest argument ca irefutabil. Punctul său de vedere se întemeiază şi pe respingerea autenticităţii monedelor Koson considerate în totalitatea lor ca falsuri renascentiste. Singurele monede de aur autentice din Dacia preromană ar fi aureii imperiali de import”.

De asemenea, tehnica brăţărilor nu ar fi antică, mai susțin unii experți.

Sunt și alți specialiști care susțin că brățările sunt autentice și argumentează prin faptul că au fost confecționate prin batere la rece, prin intermediul unor tehnici care nu se mai utilizează în prezent.

Un alt argument este că aurul din care au fost create conţine staniu şi antimoniu, dovedind provenienţa sa din Transilvania, iar patina cu care au fost acoperite piesele ar dovedi că au fost îngropate vreme îndelungată.

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
www.gandul.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.viva.ro
image
www.unica.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.bugetul.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
cuptor aragaz adobestock jpg
Barbu Ştirbey şi regina Maria Graficâ Florian Marina
bebelus bona imagini jpg
medici  jpg
abstract 2709402 1280 logo webp
romanii care au gasit un portofel pe jos jpg
Gara 1 jpg
bijuteria din nordul moldovei webp
image
actualitate.net
image
actualitate.net