Scenarii pentru România în cazul unui seism devastator! Ce s-ar întâmpla în țara noastră
Specialişti de la noi din ţară au dezvăluit pentru Click! dacă este posibil ca şi România să fie afectată de un asemenea seism devastator şi au explicat care sunt diferenţele între turci şi români, vizavi de modul de construcţie a clădirilor. Cât de pregătiţi suntem?
Celebrul seismolog Gheorghe Mărmureanu (83 de ani) a explicat, pentru Click!, cum s-a produs cutremurul din Turcia şi a susţinut că acesta nu va afecta România. „Niciodată cutremurele mari din Turcia nu au activat nimic în Vrancea. Ce s-a întâmplat în Turcia este catastrofal.
Eu nu am mai întâlnit o secvenţă seismică care să prezinte două cutremure de magnitudini atât de mari, într-un interval scurt de timp. Există o explicaţie. Există o falie puternică ce pleacă din zona Armeniei şi merge paralel cu partea de nord a Turciei, dar nu ajunge în Marea Neagră. Istanbulul este afectat şi aici este problema cu această falie. Apoi, se merge mai departe, se traversează Bosforul şi se ajunge spre nordul Africii.” Directorul onorific al INFP a declarat că şi România va fi lovită de un cutremur puternic, însă nu mai devreme de 2040.
Profesorul Gheorghe Mărmureanu a explicat că problema în Turcia a fost că seismul s-a produs la suprafaţă, iar turcii fac mari greşeli cu privire la modul de construcţie a clădirilor.
«Clădirile noastre sunt mult mai solide»
Camil Domofte, inginer constructor, a declarat pentru Click! că în România clădirile sunt mai bine verificate decât cele din Turcia. „Ce este foarte important, pe lângă proiect şi normative, este modul de verificare a construcţiei. Acesta, cu siguranţă, în România se face mult mai bine. Nu ar fi motive de îngrijorare pentru clădirile noi. 0,1% pot să apară şi excepţii. Oricum, nu va fi cazul, aşa cum s-a întâmplat în Turcia, ca blocurile să se facă “făină”.
Citește și - Cutremur devastator în Turcia. Mii de morți și blocuri prăbușite. Imagini apocaliptice
Există însă alte aspecte îngrijorătoare, spune Camil Domofte: „În schimb, în România există o altă problemă. Fondul care a expirat din punct de vedere structural, adică a depăşit 150 de ani, iar pe atunci erau alte normative de proiectare, alte date. Practic, înainte de cutremurul din ’77, era o calibrare eronată a normativului de proiectare preluată de la cei din SUA. Şi atunci, tot ce este construit înainte de ’77, are anumite deficienţe de proiectare. Ulterior, aceste lucruri s-au reglat”.
Camil Domofte, inginer constructor, a declarat pentru Click! că oamenii nu ar trebui să îşi facă griji cu privire la blocurile noi că nu ar fi bine consolidate. Dimpotrivă. „Nu mi-aş face griji cu privire la blocurile abia construite. Un perete mai uşor pune o greutate mai mică pe clădire. Şi în acelaşi timp, în caz de degradare, intervenţia este mai uşoară. Un perete din zidărie într-un bloc vechi are riscul să cadă, iar greutatea lui este mult mai mare decât a unuia din rigips”, a explicat inginerul constructor din România, fost preşedinte al Asociaţiei Studenţilor la Construcţii din Bucureşti.
«Probleme apar la blocurile vechi»
Însă pe noi ar trebui să ne îngrjioreze şi altele. Şi anume, clădirile cu risc seismic din Bucureşti. Sute de clădiri sunt în pericol să cadă la primul cutremur major. Este vorba despre 361 de imobile aflate în categoria 1 de risc seismic şi peste 600 de clădiri în categoria a doua.
Peste 1.000 de imobile din Capitală au risc crescut de prăbuşire
Capitala României are potrivit studiilor Institutului Naţional de Statistică peste 30.000 de imobile de locuit, cu cel puţin un etaj. Dintre acestea, pe lista clădirilor expertizate din punct de vedere al rezistenţei la cutremure în 33 de ani există 737 de imobile împărţite în clasele I şi II de risc seismic, adică prezintă risc iminent de prăbuşire.
Instituţia care se ocupă de problema riscului seismic în capitala României este Autoritatea Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic sau prescurtat A.M.C.C.R.S. Ţine de Primăria Capitalei şi este arma prin care Municipalitatea pregăteşte imobilele oraşului pentru un seism major.
Aceasta are la ora actuală în evidenţă, în cei 33 de ani scurşi de la Revoluţie, doar 103 imobile consolidate seismic. Alte 200 de imobile din tot oraşul sunt în expertiză începând din 2021. AMCCRS a depus pentru 2023, 24 cereri de finanţare pentru consolidarea unor imobile monument istoric sau de locuit, cu o valoare de aproximativ 620 milioane de lei. Printre imobilele care vor fi consolidate se numără clădiri monument istoric, dar şi imobile rezidenţiale.
Reprezentantul Guvernului Ciucă în Bucureşti, prefectul Toni Greblă, a declarat ieri despre clădirile cu risc seismic din Bucureşti că sunt în jur de 1.000 de imobile. Pentru numărul mic de imobile consolidate, reprezentantul Guvernului Ciucă în Bucureşti a dat vina pe specialiştii din administraţia locală care nu pregătesc temeinic proiectele. „Multe clădiri din Bucureşti sunt cu grad de siguranţă scăzut sau foarte scăzut. Sunt celebrele cu bulină roşie, dar sunt şi alte clădiri care necesită o consolidare, o pregătire mai bună să poată să facă faţă unui cutremur de o intensitate mai mare”, a spus prefectul Greblă, citat de news.ro.
Întrebat dacă este pregătit Bucureştiul pentru un cutremur, prefectul a răspuns: „Am făcut exerciţii, există dotare, există un plan aprobat şi fiecare entitate care se implică postcutremur ştie foarte bine ce are de făcut. Stăm rău, însă, la consolidarea antiseismică a clădirilor”, a recunoscut Toni Greblă conform sursei citate. Greblă a împărţit imobilele din Bucureşti în două categorii foarte diferite: construite înainte de marele cutremur din 1977 şi după.
„Ce s-a construit, mai ales după anul 1977, s-a construit respectând o normă foarte strictă care permite clădirilor să reziste la un cutremur de cel puţin 8 grade pe scara Richter”, a dezvăluit prefectul ,conform sursei citate.
Unde se pot adăposti bucureştenii în caz de seism devastator? Prefectul a dat un răspuns şocant. „Nu avem puncte, sunt stabilite, dar nu sunt puncte care să fie astăzi operaţionale, pentru că este vorba de şcoli, instituţii de stat, săli de sport etc., dar care imediat dacă doamne fereşte se întâmplă un cutremur pot fi folosite pentru o adăpostire temporară. Există internatele, există şcolile, internatele de licee, ale facultăţilor, pentru că în cazul unor asemenea evenimente, cursurile facultăţilor, programul de funcţionare a şcolilor se întrerup, astfel încât există spaţii suficiente, predeterminate pentru un asemenea nedorit eveniment”, a spus Toni Greblă.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
