Destinația din România care creează panică printre turiști. Înghite instant zonele de plajă: „În câteva minute apa a crescut cu aproape un metru”

Un râu care traversează unul dintre cele mai pitorești ținuturi ale României, a devenit una dintre cele mai riscante ape curgătoare din țară. Este vorba despre râul Strei din Hunedoara. În trecut, ploile au umflat albia râului, provocând pagube și victime. În ultimii ani, însă, amenajările hidrotehnice din aval au provocat evenimente dramatice. 

În 1989, ultimul an al regimului Ceauşescu, statul român a început lucrările de construcţie la Acumularea hidroenergetică Strei. Această investiție era menită să transforea unul dintre cele mai sălbatice râuri din România, râul Strei, într-un mare producător de energie.

Proiectul a vizat construirea a șapte hidrocentrale (la Subcetate, Plopi, Bretea, Strei, Călan, Băcia și Simeria) cu patru lacuri de acumulare,canale de evacuare, cu o putere instalată totală de 84 MW, pe o porțiune de aproximativ 30 de kilometri între Hațeg și Simeria Veche (unde râul Strei se varsă în râul Mureș). 

Au fost numeroase cazuri în care oamenii au cerut ajutorul autorităților

Până în 2019, râul a fost creat în tronsonul Hațeg (Subcetate) - Bretea Streiului. În această perioadă, primele trei hidrocentrale, fiecare dotată cu două turbine Kaplan, au fost construite de la Subcetate, Plopi și Bretea Streiului. Statul român a decis să nu mai construiască celelalte patru hidrocentrale incluse în proiectul inițial. Cele cu mai multe canale de evacuare și lacuri de acumulare au schimbat atât aspectul vechi al Streiului, cât și cursul acestuia.

În timpul lucrărilor hidrotehnice dintre Bretea Streiului și Hațeg, nivelul apei crește brusc, iar insulele din mijlocul râului sunt adesea înghițite de apă. De-a lungul timpului, au fost multe cazuri de persoane care au venit în Insulele din Strei pentru a se relaxa și au cerut ajutor de la autorități după ce au rămas blocate în mijlocul râului din cauza creșterii bruște a nivelului apei.

Ultimul caz, spre exemplu, a avut loc duminică seară, 16 iulie, când în doar câteva minute nivelul apei a crescut în jurul unei insulei din Bretea Română, izolând o familie cu un copil de cinci ani. 

„Din cauza creșterii debitului de apă pe râul Strei și a curenților puternici, cei doi adulți și minorul au rămas izolați pe o insulă de circa 80 de metri pătrați, în mijlocul râului, la o distanță de aproximativ zece metri față de mal. Intervenția pompierilor a fost una dificilă, atât din cauza curenților foarte puternici, cât și din cauza vizibilității reduse, odată cu lăsarea întunericului”, a informat Roxana Mateuț, purtătoare de cuvânt la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Hunedoara, conform Adevărul.ro.  

Cererile locuitorilor

Alte familii care veniseră să se relaxeze pe țărmurile și insulițele în mod normal accesibile din Strei au experimentat și ele condiții dramatice în timpul deversărilor lacului de acumulare. Creșterea nivelului apei are loc mai ales seara, așa că unii localnici sunt conștienți de asta și iau măsuri de precauție. Alții sunt luați prin surprindere. 

„Eram cu copilul în apă și am avut mare noroc că am reușit să ies la mal, cu el în brațe”, spune unul dintre turiștii surprinși de creșterea bruscă a debitului râului.

„Duminică, în câteva minute apa a crescut cu aproape un metru. Am avut mare noroc cu o doamnă care a strigat foarte tare să ieșim din apă că au dat drumu la baraj”, spune o altă turistă.

„Am pățit-o acum vreo 12 ani. Am reușit sa ieșim la mal, dar de atunci nu mai merg la Strei”, spune un alt hunedorean.

Unii locuitori susțin că operatorii amenajărilor hidroenergetice ar trebui să anunțe în prealabil orice deversări de apă care determină creșterea nivelului râului. Alții au sugerat instalarea de semne de avertizare, utilizarea sirenelor și a mesajelor Ro-Alert pentru a semnala creșterea nivelului apei și chiar trimiterea polițiștilor locali de patrulare pe maluri.

Râul Strei din Hunedoara a luat mai multe vieți în ultimii ani. Unii localnici s-au înecat în canalele de derivație a hidrocentralelor, în timp ce alții au murit luați de ape după ce au venit să să se bucure de scăldat. În februarie 2014, unul dintre de podurile peste râu, de la Bretea Română, care avea o vechime de circa 40 de ani, s-a prăbușit brusc. Apele Streiului au săpat la temelia unuia dintre pilonii săi de beton.

Și totuși, în pericol este și podul rutier de peste Strei, de la Călan, care este și el degradat. Refacerea acestuia a rămas blocată, deoarece nici un  constructor nu a fost interesat de lucrările scoase la licitație de primăria din orașul Călan.

Râul Strei din Hunedoara își are originea în Munții Șureanu, traversează regiunile Hațegului și Hunedoara, parcurge aproximativ 90 de kilometri de la izvor, iar apoi se varsă în râul Mureș. Părăsind munții și ieșind din localitatea Baru, își lărgește albia absorbind ca afluenți mai multe râuri care provin din Munții Șureanu, Retezat și Poiana Ruscă. Până la Hațeg, străbate satele comunelor Baru, Pui și Sântamaria Orlea, pline de vestigii antice și medievale și de castelele familiilor nobiliare din secolele XVIII-XIX. De lângă Hațeg, până la vărsarea în Mureş, râul parcurge aproximativ 30 de kilometri, printr-un ţinut la fel bogat în vestigii istorice.

 Localnicii au implementat o serie de amenajări hidrotehnice

Cunoscut în antichitate sub numele de Sargeția, legenda spune că regele Decebal a ascuns o parte din comoara dacică în apele acestui râu pentru a nu fi jefuită de romani. În secolul al XVI-lea, în râul Strei a fost descoperită o comoară impresionantă de monede și piese antice de aur (sloi). De-a lungul timpului, râul din Hunedoara a devenit cunoscut nu doar pentru legenda sa, ci și pentru forța sa distructivă.

Inundațiile devastatoare produse de râul Strei au fost amintite încă de la începutul secolului XX. Ploile abundente au făcut ca apa să se reverse din matcă, iar întregi sate au fost „măturate” de viituri.

„Alaltăieri după amiază a fost o rupere de nori uriaşă în întreg comitatul Hunedoarei. Apa ce năvălea cu furie de pe munţi a umflat aşa pe neaşteptate râul Streiu, încât revărsându-se a dus cu sine bucate şi fânul, adunate pe câmp, şi a stricat toate podurile. Atât în valea Streiului cât şi în jurul Haţegului au fost nimicite şinele trenului, aşa că comunicaţia este deocamdată întreruptă. Drumurile sunt stricate cu desăvârşire. Lângă Haţeg potopul a spălat firăstrăul Peccol, al cărui inspector a fost îngropat sub ruine. Cadavrul a fost găsit ieri. Tot acolo au fost duse de apă 25 case. În Sângeorghiul Streiului a fost asemenea mare potop, care a dus cu sine 40 vite ale satului”, informa Gazeta Transilvaniei, în august 1908, potrivit sursei menționate.

În deceniile care au urmat, până la mijlocul secolului al XX-lea, localnicii au implementat o serie de amenajări hidrotehnice pentru a contracara turbulențele care produceau pagube, în special în cursul inferioe al râului Strei, între Hațeg și Simeria Veche, punctul de vărsare în Mureș. Au fost ridicate mai multe baraje, cursul apei a fost deviat în locurile vulnerabile la inundații din zona Călan – Simeria Veche (16 kilometri), malurile au fost întărite, iar în unele locuri au fost amenajate, trepte de piatră în albia râului, pentru a regulariza cursul acestuia. Viiturile de pe râul Strei au continuat să rupă podurile și să producă inundații în satele de pe malurile sale.

Adâncimile râului Strei

În anii 1960, a fost construit primul baraj de acumulare al râului pentru a preveni inundațiile și pentru a furniza apă Uzinelor de Fier de la Călan. Uzina metalurgică din Călan a fost dezafectată după aproape un secol și jumătate de la construirea primului furnal, în anii 2.000, dar lacul de acumulare, care nu mai este folosit ca sursă de apă, şi-a păstrat rolul de regularizare a râului.

Începând cu anii 1990, trei hidrocentrale de pe râul Strei, construite pe tronsonul Hațeg-Călan, împreună cu alte centrale electrice și balastierele deschise aici, au adus schimbări majore râului.

Pe ultimii 15 kilometri ai porțiunii străbătute de râul Streiului de la orașul Călan până la întâlnirea cu Mureșul, peisajul fluvial învolburat redevine sălbatic și este în mare parte neafectat de intervenția umană. În unele zone, debitul de apă a fost deviat față de cel din secolele trecute. Adâncimile Streiului variază de la câteva zeci de centimetri unde există o traversare treptată, până la mai mult de 10 metri în zona Călan. De-a lungul Streiului s-au construit câțiva kilometri de canale de drenaj și ating o adâncime de 7 metri.