Chef Florin Dumitrescu ar fi vrut să părăsească țara. În ce stat și-ar fi dorit să migreze: „Mi-am dorit foarte mult”
Chef Florin Dumitrescu (37 de ani) este protagonistul serialului „Pe drumul gustului”, alături de ceilalți doi prieteni și colegi ai săi, Chef Sorin Bontea și Chef Cătălin Scărlătescu.
Noul proiect care ne dezvăluie jurații de la MasterChef în ipostaze inedite și neobișnuite va fi difuzat pe Voyo.ro începând cu 19 aprilie. Pentru Florin Dumitrescu, „Pe drumul gustului” a fost o adevărată incursiune în care și-a învins anumite temeri și și-a depășit limitele, ba chiar s-a dat cu parapanta, lucru pe care nu l-a mai făcut niciodată și nici nu își mai dorește să experimenteze așa ceva.
Când și-a dorit Florin Dumitrescu să plece din țară, cheful de la PROTV ne-a spus totul pentru Click!
„Descoperim și despre noi chestii pe care nu le știam”
Cum este acest proiect, „Pe drumul gustului”? Cum v-ați distrat la filmări și cum l-ați primit?
“Pe drumul gustului” e un proiect foarte interesant în care reușim să descoperim dincolo de zone importante și mâncare locală, descoperim povești ale unor oameni care trăiesc în zonele respective și sunt cuprinși cumva de farmecul locurilor. Descoperim și despre noi chestii pe care nu le știam, aptitudini sau frici pe care le învingem.
Am auzit că v-ați dat cu parapanta...
Ne-am dat cu parapanta, ne-am dat cu tiroliana, am făcut rafting, am făcut tot felul de tâmpenii, multe, foarte multe chestii.
Și care v-a dat palpitații cel mai mult?
Parapanta pentru mine e top, eu n-am făcut asta niciodată, nu era ceva ce să-mi doresc să fac și 100% nu o voi mai face niciodată.
„Mi-am dat seama că viața mea stă practic atârnată de un ghiozdan”
De ce?
Parapanta nu e pentru mine deloc. E interesant dintr-un anumit punct de vedere, dar, la un moment dat când îți dai seama, eu mi-am dat seama, asta a fost greșeala, la un moment dat mi-am dat seama unde sunt și când mi-am dat seama că viața mea stă practic atârnată de un ghiozdan, atunci mi-am dorit din suflet să ajung jos.
A fost cu peripeții coborârea?
Da, a fost foarte nasoală, foarte nasoală. N-am ajuns nici la destinație acolo unde ar fi trebuit să ajungem, pentru că începuse vântul, a trebuit să improvizăm pe loc, am ajuns cumva, am aterizat pe un teren viran, în spatele unui hipermarket în Tenerife, adică a fost o demență.
Gătitul a fost și el cu peripeții?
Și gătitul a fost cu peripeții, pentru că am gătit și în condiții extreme de vreme. Am prins furtună în Maroc, furtună de nisip în deșert, am prins ploaie, am gătit într-o livadă de portocal foarte interesant, dar la fel foarte mult vânt, adică pe unde am fost, nu a fost vremea aia prietenoasă, turistică, ca pe cărțile poștale. Am prins și vreme mai rea.
„Cel mai tare m-a impresionat simplitatea borșului de pește din Deltă”
Care a fost cel mai tare sau sofisticat sau cel mai simplu fel de mâncare din tot drumul gustului?
Am mers în Bucovina, unde am avut colțunași, unde am gustat alivancă. Cred că cel mai tare m-a impresionat simplitatea borșului de pește din Deltă și cantitățile de ingrediente pe care le-au folosit oamenii, acelea m-au șocat. Nu mă așteptam să fie atât de simplu și atât de gustos.
Și cum am ajuns înapoi acasă, am condus tot drumul cu gândul că abia aștept să ajung acasă să gătesc. Foarte interesant. Și duminică am avut o masă, unde ne lingeam pe degete, nu ne venea să credem. Peștele proaspăt, scos din apă, cu totul și cu totul altceva.
Cât de des v-ați certat voi între voi, Cu Chef Bontea și Scărlătescu? V-ați ciondănit?
Chestiile astea rămân în familie, totuși. O deplasare dura undeva între 3 și 4 zile, pentru că filmăm foarte puțin pe zi. Totul mult mai lejer, ca să nu părem obosiți, să nu ne obosim. Și ne duceam pe undeva, stăteam o zi-două, după aia ne mai plimbam în altă parte, mai stăteam o zi-două.
Și a fost ca o plimbare, să zicem. O plimbare cu niște camere după noi. Au fost zile în care eram supărați, dar nu se văd pe camere.
Una peste alta, cum definiți acest proiect? Care ar fi definiția perfectă pentru „Pe drumul gustului”?
Nu știu, nu mă pricep la dat titluri, dar e o combinație între Discovery, Travel. Un Travel, de fapt.
„În altă țară riști să fii străin”
Dacă ar fi vreodată să vă mutați cu familia din România, unde v-ar plăcea să vă stabiliți și unde anume să gătiți?
Nu cred că aș mai putea să fac asta. Mi-am dorit foarte mult să ne mutăm. Am avut o perioadă, în 2023, când îmi doream foarte mult să plec din țară definitiv.
Unde anume?
În Portugalia. Dar m-a învățat cineva că ar fi bine să nu renunț la pâinea pe care mi-a oferit-o Dumnezeu. Și am zis că are dreptate.
Cumva, siguranța de aici, nu?
Siguranța de aici. Am tot respectul pentru cei care aleg să trăiască în altă parte și înțeleg, că am făcut și eu asta, am trăit în Italia și cu dorința de a rămâne acolo. Doar că astăzi stau și mă gândesc că nicăieri nu te simți în siguranță cum te simți în siguranță în țara ta.Aici știu foarte clar care e legea nescrisă a acestei țări, cum funcționează lucrurile, cum poți să obții chestii dacă e vreo nenorocire undeva în lume. Eu știu că în România mă pot descurca.
Că mă duc la un nene care crește găini, cumpăr ouă. Mă duc la un alt nene care vinde lapte, care are vaci, te poți descurca. Dacă, Doamne ferește, cade piața, ai ce să faci, te mai descurci cumva. Pentru că aici vorbești limba, e mult mai simplu.În altă țară riști să fii străin, unde dacă nu ai destui bani să poți să supraviețuiești, nu te poți descurca. Aici știu că nu am cum să mor de foame, niciodată.
