Primul studiu asupra stilului de viață al Generației Z, lansat de Asociația Dieteticienilor din România cu susținerea Nestlé România
Aproape o treime din tinerii români sunt supraponderali sau obezi, relevă o radiografie fără precedent a stilului de viață și a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 30 de ani din România, așa numita Generație Z, realizată de Asociația Dieteticienilor din România cu sprijinul Nestlé România.
Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și Manager Nutriție Nestlé România și Europa de Sud-Est spune că acest amplu studiu face parte din eforturile Nestlé de a contribui la promovarea unui stil de viață sănătos pe plan local, începând cu înțelegerea nevoilor diferitelor generații.
Ce mănâncă tinerii din generația Z?
Majoritatea covârșitoare a respondenților (95.1%) au declarat că urmează un model alimentar omnivor, consumând alimente de toate tipurile, inclusiv carne, lactate, ouă, fructe, legume și cereale. Modelele alimentare bazate predominant pe plante au fost rare: 1.8% au raportat un model pescetarian, în timp ce 1.6% au declarat că sunt vegani, 1.4% vegetarieni, și doar 0.1% urmează o dietă raw vegană.
De asemenea, aproape 93% din respondenți consumă 2 sau 3 mese principale pe zi. Femeile tind să urmeze mai strict structura clasică de 3 mese, în timp ce bărbații declară mai frecvent consumul a 4 sau mai multe mese (5,78% vs 1,59%). Micul dejun prezintă cele mai mari variații între sexe, femeile fiind mai consecvente în consumul zilnic. Prânzul și cina sunt consumate zilnic de peste jumătate dintre participanți, indiferent de sex.
Doar 34,2% consumă legume zilnic, dar în rândul femeilor observăm o mai mare aderență la recomandările nutriționale. Peste 40% dintre femei consumă zilnic legume, un procent semnificativ mai mare decât bărbații care respectă această indicație nutrițională doar în procent de 25%. Cu toate că în copilărie fructele sunt preferate în locul legumelor, după vârsta de 20 de ani se pare că această preferință se inversează, doar un sfert dintre Gen Z consumă zilnic fructe.
Statisticile sunt îngrijorătoare și în ceea ce privește consumul de leguminoase (fasole, linte, năut, mazăre, soai), 36% dintre tineri le consumă rar. Același trend se observă și la nuci și alte fructe oleaginoase, cu aproape 40% dintre respondenți care declară un consum rar.
Și cum arată generația Z, potrivit rezultatelor acestui studiu?
Studiul a relevat că majoritatea participanților (60.8%) au un Indice de Masă Corporală (IMC) în intervalul normal, însă aproximativ 32,5% sunt supraponderali sau obezi. Distribuția IMC-ului evidențiază diferențe semnificative între sexe: 68% dintre femei au o greutate normlă, în timp ce aproape 42% din bărbați sunt supraponderali sau au diferite grade de obezitate. În rândul femeilor se întâlnește mai frecvent (11,2%) subponderalitatea (greutatea mai mică decât normalul) decât obezitatea (5,1%). Principala problemă de nutriție în rândul bărbaților este supraponderalitatea, prezentă la aproape 34% din tinerii Generației Z. Obezitatea ajunge la 8,4% în rândul bărbaților, dar statusul supraponderal atât de frecvent este îngrijorător și este nevoie de intervenții nutriționale eficiente pentru a reduce riscul de evoluție spre obezitate al acestor tineri.
Printre factorii alimentari corelați cu un IMC crescut se numără consumul redus de legume, fructe, leguminoase, cereale integreale și mai frecvent de băuturi carbogazoase, mezeluri, carne roșie și dulciuri.
Care mai sunt cauzele acestei situații, în afară de alimentație?
Doar 46% dintre tinerii Gen Z au un nivel adecvat de activitate fizică, adică mai mult de 150 min pe săptămână. Aproape 10% din respondenți au spus că sunt sedentari, 44,5% au spus că practică o activitate fizică insuficientă. 75% dintre tineri desfășoară muncă de biroul, ceea ce duce la un nivel redus de activitate fizică integrată la locul de muncă. Tinerii cu muncă de birou trebuie să aloce timp și resurse pentru a face un sport sau orice alt tip de activitate fizică programată. Cu 10% mai multe femei își petrec timpul pe scaun la birou (80,9% femei vs 6,7% bărbați), cu toate acestea, observăm mai puține femei cu surplus ponderal, ceea ce conduce la concluzia că femeile sunt mai atent la alimentație și mai preocupate de silută, lucru deloc surprinzător. În rândul tinerilor, observăm și nivele destul de ridicate de stres și anxietate, ceea ce duce la probleme de somn sau/și mâncat compulsiv, ambele comportamente cu risc ridicat de creștere în greutate.
Care a fost obiectivul acestui studiu asupra obiceiurilor generației Z?
Avem în acest studiu o radiografie extrem de valoroasă a stării de sănătate și a stilului de viață și alimentație în rândul Generației Z, preponderent din mediul urban, desigur. Astfel de studii, mai ales dacă sunt corelate și cu alte date statistice, pot ajuta la evaluarea stării de sănătate a acestei categorii de vârstă la nivel național, precum și la elaborarea de politici sociale, medicale și profesionale, pentru că vorbim de o generație aflată la începutul carierei profesionale.
Vom continua să explorăm obiceiurile de viață și alimentație ale tinerilor pentru a ne putea da seama, cel puțin la nivel exploratoriu, cum trăiește, muncește, se relaxează și doarme, și mai ales ce mănâncă Generația Z, cea pe care ne bazăm acum atât de mult atunci când vorbim de viitorul României.
