23 aprilie : Tradiții strămoșești în ziua Sfântului Mucenic Gheoghe, Purtătorul de biruință
An de an, la data de 23 apriliei creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, unul dintre cei mai veneraţi sfinţi din lumea creştină. Tradițiile străbune împlinite în ziua praznicului atrage norocul și sănătatea în casele noastre.
Tradiţii străbune împlinite în ziua de Sfântul Gheorghe
În semn de venerație, Sfântul Gheorghe este ocrotitorul Armatei Române
Marele Mucenic Gheorghe a fost patronul spiritual al domnitorului Ştefan cel Mare. De aceea, imaginea acestui martir al credinței străbune era pictată pe steagul Moldovei Medievale, dăruit de Ştefan cel Mare Mânăstirii Zografu de la Muntele Athos, o ctitorie a domnitorului moldovean.
Sfântul Gheorghe ocrotește mai multe țări și orașe celebre
Sfântul Gheorghe este ocrotitorul mai multor ţări precum, Anglia, Georgia, Germania, Lituania, Portugalia şi Grecia. De asemenea, de protecţia Sfântului Gheorghe se bucură mai multe oraşe cu nume celebre: Veneţia, Geneva şi Moscova.
În Lituania, Sfântul Gheorghe este venerat ca un protector al animalelor, pe când în unele zone din Spania, ziua de prăznuire a Mucenicului Gheorghe este celebrată cu mese îmbelşugate şi cu multe daruri, oferite în ziua praznicului tuturor purtătorilor numele de Gheorghe.
În România, Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de Biruinţă, este invocat în numeroase lăcaşuri creştine, binecuvântate cu hramul Sfântul Gheorghe. De asemenea, un braţ al Dunării aminteşte că, atunci când este invocat, Sfântul Gheoghe ocroteşte orice colţ de ţară şi de lume.
”Evlavia românilor, pentru unul dintre cei mai iubiţi sfinţi de pe mapamond, se reflectă şi în faptul că mulţi dintre ei poartă slăvitul lui nume", precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Capitală.
Purtătorul de Biruință ocroteşte mai multe categorii sociale
În tradiţia populară, Sfântul Gheorghe este patronul măcelarilor, agricultorilor, călăreţilor, fermierilor şi al bolnavilor de lepră.
Acest Praznicul anunţă începutul verii pastorale
Praznicul Sfântului Gheorghe este asociat cu începutul verii pastorale , aşa cum Sfântul Dumitru anunţă încheierea acestui sezon.
În biserici, după slujbă, credincioşii primesc flori de liliac
Potrivit tradiţiei, în ziua praznicului, după slujbă, în biserici, credincioşii primesc flori de liliac, iar în unele zone din sudul ţării ei primesc crenguţe de leuştean, plante care au efecte benefice asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor, ocrotindu-i, în acelaşi timp, de situaţii neprevăzute.
În ziua praznicului se serbează Moșii de Sfântul Gheoghe
În ziua praznicului se serbează Moşii de Sfântul Gheorghe și, potrivit tradiției strămoșești, este bine ca uşile şi ferestrele casei noatre să fie împodobite cu ramuri de salcie pentru a apăra gospodăria respectivă de boli și de pagubă.
Oamenii se cântăresc pentru a fi sprinteni până la anul
În această zi, oamenii se cântăresc. Prin acest ritual, ei sunt convinşi că vor fi sprinteni până la anul, când ritualul se înnoieşte tot în ziua de Sfântul Gheorghe.
Un ritual care păstrează sporul casei
În această zi, gospodarii dau foc gunoaielor şi vechiturilor, iar cenuşa rămasă, după ce totul a ars, se amestecă foarte bine cu untură, cu care se ung uşile grajdurilor pentru a îndepărta spiritele rele, care vin în această noapte şi intră în adăpostul animalelor să fure sporul casei: laptele şi ouăle.
Urzicatul este un obicei care menține vigoarea
În Bucovina se practică obiceiul „urzicatului". În zorii zilei, în multe localităţi din acestă zonă geografică, tinerii îşi ating mâinile şi picioarele cu urzici. Se crede că acest ritual îi ajută să fie mai viguroşi şi mai sprinteni.
De Sfântul Gheorghe, fetele necăsătorite seamănă busuioc
O veche tradiție împlinită în multe zone din țară le îndeamnă pe fetele, care vor să fie iubite şi să se căsătorească cu sufletul pereche, să semene busuioc în acestă zi. Când busuiocul a înflorit, ele îl poartă în păr sau îl usucă şi-l poartă în poşetă, dăruid o crenguţă persoanei pe care o iubesc.
Ritualul cu “apă neîncepută” alungă energiile negative
În multe localități din țară, pentru a alunga energiile negative din jurul lor, în zorii praznicului gospodarii obişnuiesc să scoată apă din fântâna casei, să-şi spele faţa mai întâi cu această apă numită în popor “apă neîncepută” şi apoi să-şi umezească faţa cu agheasmă. Dacă într-o gospodărie nu există fântână, gospodarii împlinesc ritualul spălându-şi faţa cu apă plată sau cu apă de izvor. Dar sticla respectivă trebuie desfacută în zorii zilei.
Pentru ca laptele din gospodărie să nu fie furat
Totdeauna, în ziua praznicului, în mediul rural se respectă un obicei pentru ca laptele muls de la vaci să rămână în gospodăria respectivă: cofele în care se mulge laptele se împodobesc cu multă verdeaţă. Cofele astfel împodobite şi umplute cu apă se pun în faţa casei, dis de dimineaţă pentru a fi întâmpinate de San George ( denumirea populară a Mucenicului Gheorghe). După ora prânzului, apa şi verdeaţa cu care au fost împodobite cofele se adaugă în hrana vitelor. Se crede că acest ritual păstrează laptele în gospodăria respectivă și nu mai este furat de “spiritele rele”.
