24 februarie : Dragobetele este sărbătoarea iubirii și a bunei dispoziții
Din vremuri îndepărtate, Dragobetele este sărbătoarea iubirii autohtone și a bunei dispoziții. Documentele pe această temă menționează că inedita sărbătoare are rădăcini chiar în tradițiile din vremea dacilor.
De secole, Dragobetele era comparat cu o divinitate asemănătoare cu Cupidonul din mitologia romană sau cu Erosul din mitologia greacă. În schimb, în tradiția populară din țara noastră Dragobetele era cunoscut sub numele de "Năvalnicul" , "Logodnicul păsărilor" și Cap de primăvară, deoarece multe dintre tradițiile specifice acestei sărbători populare se referă la îndrăgitul anotimp, primăvara. De asemenea, în timp, Dragobetele a fost perceput ca un flăcău iubăreț, chipeș și năzdrăvan și , an de an, este sărbătorit mai ales în Oltenia și în Vestul Munteniei în data de 24 februarie.
Tradiții de odinioară în ziua de Dragobete
Odinioară, când era vreme frumoasă, tinerele şi flăcăii, îmbrăcați în haine noi, țesute în casă, se întâlneau în ziua de Dragobete în fața bisericii și porneu împreună spre pădurile și luncile din apropierea satului lor să culeagă flori de primăvară: ghiocei și viorele. Cu toții cântau și se veseleau, sperând că voia bună prevestește o nouă iubire. Mai mult, cu toții sperau că voia bună le poartă noroc. Când era vreme urâtă, grupul de tineri care-l sărbătoreau pe Dragobete se aduna la casa unui burlac sau a unui gospodar de frunte în comunitatea respectivă şi-l omagia pe Dragobete, Zeul iubirii. Pentru această întâlnire, gazda pregătea o masă festivă, cu bucate şi băuturi preparate în acea gospodărie. În prima parte a sărbătorii, fiecare povestea amintirile frumoase trăite la sărbătoarea Dragobetelui din anul trecut; apoi gustau din bucatele pregătite de gazdă, iar prăjiturile în formă de inimioară erau preferatele oaspeţilor.
Dragobetele a fost metamorfozat în planta numită Năvalnic
O legendă spune că Dragobetele, tânărul frumos, iubăreţ şi îndrăzneţ, cel care fură inimile fetelor şi nevestelor tinere, a fost metamorfozat de Maica Domnului într-o plantă numită Năvalnic, pentru că iubirea Dragobetelui era ca un joc năvalnic.
În ziua de Dragobete, tinerii și tinerele, glumeau, râdeau, își făceau declarații de dragoste sperând că le va merge bine și vor fi iubiți de toată lumea în cursul acelui an.
Un ritual cu florile culese în ziua de Dragobete
De secole, se crede că florile culese în ziua de de Dragobete atrag norocul. Odinioară, tinerii și fetele din localitățile Munteniei și Olteniei, unde se sărbătorește totdeauna Dragobetele, culegeau primele flori de primăvară, întâlnite în cale: ghiocei, viorele şi tămâioase. Cu acest prilej se spunea că persoana care aduna mai multe flori de primăvară era norocoasă şi în dragoste. Toate florile adunate în ziua de Dragobete erau aşezate la icoane, până la sărbătoarea Sânzienelor, pe 24 iunie. În acea zi, florile care au stat la icoană, timp de trei luni, erau aruncate într-o apă curgătoare din localitatea natală. Cu acest prilej, fiecare tânără rostea o incantaţie și avea convingerea că florile răspândeau în drumul lor dorinţa ei de a avea noroc în dragoste.
Credințe care se păstrează și în zilele noastre
Și în zilele noastre, în unele comune din Muntenia, dar și în comuna Buzești din judetul Olt, localnicii serbează Dragobetele pentru a fi ocoliți de boli, de pagube financiare și de despărțirea de persoana iubită.
Totodată, există credința că, dacă în această zi o fată nu se întâlnește cu un băiat, fata respectivă nu va fi iubită tot anul. De aceea, în popor, Dragobetele este sărbătorit, potrivit tradiției de secole, prin veselie și petreceri în fiecare comunitate.
De Dragobete, florile primite au semnificații precise
În ziua de Dragobete, mesajul de dragoste pentru persoana iubită poate fi interpretat și în funcție de numărul florilor primite de la omul cel drag. Când acesta îi oferă iubitei un fir de trandafir, darul său are o semnificație precisă: "Ești doar a mea". Când îndrăgostitul îi dăruiește iubitei trei trandafiri, mesajul lui înseamnă: "Suntem făcuți unul pentru altul"; dacă de Dragobete o tânără primește cinci trandafiri, declarația de dragoste pe care o primește este fără echivoc: "Te iubesc!" . În schimb, dacă fata primește un bughet cu șapte trandafiri, de Dragobete, atunci iubitul vrea să-i spună :”Mă simt mai puternic alături de tine". Mai există și varianta când buchetul dăruit persoanei iubite este impresionant și adună 101 trandafiri; atunci, cadoul tânărului reprezintă o cere în căsătorie.
Sărbătoarea de Dragobete era şi este respectată
Tinerii necăsătoriţi cred că Dragobetele le aduce în cale sufletul-pereche dacă respectă tradiţiile din vechime: să declare persoanei iubite că o va iubi şi o va ocroti toată viaţa.
De Dragobete, tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece tristețea va atrage ghinioanele asupra persoanei respective tot anullui. Este de bun augur ca în ziua acestei sărbători să predomine voia bună și această stare de spirit se va menține un an întreg în viața celor care petrec în ziua de Dragobete
În această zi, sacrificarea animalelor este interzisă
Când este sărbătorit Dragobetele, bătrânii satului se preocupă mai mult decât de obicei de animalele din ogradă, iar sacrificarea animalelor este interzisă . În același timp, vârstnicii credeau și cred că în ziua de Dragobete păsările își aleg perechea pe viață.
Dragobetele sărută fetele
În grupul tinerilor care-l sărbătoresc pe Dragobete, veselia trebuie să fie suverană. Cu timpul, voia bună a fost însoţită de zicala :”Dragobetele sărută fetele!” Personificare magică a iubirii, Dragobetele era însoţit de zâne, numite Dragostele. Ca mesageri ai destinului, Dragostele îi pândeau pe tineri, şoptindu-le cuvinte de dragoste, prin care să-şi atragă iubirea dorită. În mod strategic, în aceste şoapte de dragoste se regăseau cuvintele: dor arzător, dragoste veşnică, săgeata iubirii alături de numele persoanei iubite.
În noaptea de Dragobete tinerele își cunosc ursitul
În multe zone din țară, unde este sărbătorit Dragobetele, ajunul acestei sărbători este considerat la fel de magic, ca și noaptea de Bobotează. În acea seară, tinerele care doresc să-și cunoască ursitul își pun sub pernă busuioc sfințit; ele așteaptă ca Dragobetele să vină în visul lor însoțit de ursitul mult visat.
Ce treburi casnice sunt permise și interzise de Dragobete
În această zi, țesutul, cusutul si toate treburile cotidiene, ce se practică în gospodărie sunt interzise. Totuși, de Dragobete este admisă curățenia, deoarece, prin tradiție, se crede că această îndeletnicire, împlinită de gospodine- de tinere și de neveste-, aduce spor și revigorare fizică.
Flăcăii și fetele nu au voie să plângă
În ziua de Dragobete flăcăii și tinerele nu au voie să plângă. Din vremuri îndepărtate se spune că persoanele care plâng în această zi vor avea parte de necazuri și de supărări cel puțin șase luni de zile.
De Dragobete, tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să-i meargă bine alături de persoana iubită.
Gospodinele să semene busuioc în răsadnițe
Potrivit unei tradiții străvechi, de Dragobete gospodinele care păstrează tradiția ”ritualul busuiocului” seamănă busuioc în răsadnițe, apoi îl îngrijesc până în ziua de Sfântul Gheorghe. În acea zi, busuiocul este mutat afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete este folosit în descântece care atrag norocul, dar și în tratamente pentru sănătate, deoarece acest busuioc are puteri magice.
Dacă nu sărbătorești Dragobetele ești pedepsit...
O superstiție din popor spune că persoanele care nu-l sărbătoresc pe Dragobete sunt pedepsite de acesta și nu vor avea noroc de persoana iubită în acel an.
