7 decembrie: Creștinii ortodocși o sărbătoresc pe Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș
De mai bine de 600 de ani, la 7 decembrie, Biserica Ortodoxă o prăznuieşte cu mare evlavie pe Sfânta Muceniță Filofteia, ale cărei moaște se odihnesc în Biserica Mănăstirii Curtea de Argeș. Ocrotitoarea copiilor, a tinerelor, și îndeosebi a fetelor care vor să se căsătorească, Sfânta Filofteia a fost martirizată de tatăl său şi a primit coroana muceniciei la vârsta de 12 ani. Numele Muceniţei Filofteia se traduce ca fiind „Iubitoarea de Dumnezeu”.
Istoricul sărbătorii
Sfânta Muceniță Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de oraşul Târnovo din Bulgaria de astăzi, într-o familie de ţărani religioşi şi săraci, însă documentele vremii nu precizează dacă Sfânta provine dintr-o familie de bulgari sau de români. Mama Muceniţei s-a ocupat de educaţia unicei sale fiice, pe care a crescut-o în spiritul evlaviei, al dreptei credinţe și al milei pentru aproapele său. Din păcate, mama Muceniței a murit când fiica ei avea o vârstă fragedă. Documentele religioase amintesc despre evlavia copilei care postea şi participa la slujbele religioase care se săvârșeau în biserica din localitatea natală. De aceea, milostenia copilei era o virtute recunoscută de comunitatea religioasă pe care o frecventa. După ce a rămas văduv, tatăl Muceniței s-a hotărât să se recăsătorească.
Pentru Filofteia începea o viață grea
Mama vitregă n-o iubea pe Filofteia, era aspră cu ea, o bătea şi o pâra deseori tatălui ei. Cu toate acestea, Filofteia continua să-i ajute pe săraci, dăruidu-le o parte din hainele ei, dar şi o parte din mâncarea pe care trebuia s-o ducă tatălui ei când acesta muncea la câmp. De aceea, tatăl fetei se plângea soţiei că porţia de mâncare pe care i-o trimite prin intermediul fiicei sale la câmp era modestă. În schimb, Filofteia se dezvinovăţea, spunându-i că-i duce tatălui multă mâncare, cât să-i ajungă toată ziua.
Tatăl Filofteii a vrut să afle de ce nu-i ajunge mâncarea
În cele din urmă, tatăl Filofteii a urmărit-o pe fiica lui și a aflat că aceasta împărţea săracilor o parte din mâncarea care i se cuvenea. În clipa când s-a convins că Filofteia împărţea săracilor o parte din mâncarea pe care i-o trimetea soția lui, în culmea supărării, a vrut s-o bată şi s-o tragă de cosiţe, ca de obicei.
Mânios, tatăl Filofteii a rănit-o grav cu toporul
Orbit de mânie, tatăl Filofteii a aruncat toporul pe care-l purta cu sine la câmp spre Filofteia. Din păcate, toporul a rănit-o grav în picior și fiica lui, în vârstă de 12 ani, a murit pe loc. Documentele vremii descriu atmosfera după dramaticul eveniment: locul acela a fost învăluit de o lumină puternică. După ce furia tatălui Filofteii s-a mai topit, acesta a vrut să-i ridice trupul, dar n-a putut să se apropie de acesta.
Tatăl ucigaș a mărturisit ce nenorocire s-a întâmplat
Înspăimântat, tatăl ucigaş a alergat în cetate şi le-a spus arhiepiscopului şi conducătorilor cetății ce nenorocire s-a întâmplat; mai mult, el a fost șocat că trupul fetei este acoperit de o strălucire cerească. Aflând neaşteptata veste, ahiepiscopul, însoţit de mai-marii cetăţii şi de multă lume au pornit spre locul dramei cu multe lumânări aprinse, cu tămâie și au rostit rugăciuni. Când au văzut că trupul copilei este învăluit de acea lumină dumnezeiască, s-au minunat cu toții, lăudându-l pe Dumnezeul minunilor.
Trupul fetei era greu ca piatra
După această constatare, arhiepiscopul și credincioșii veniţi au încercat să ridice trupul sfintei şi să-l ducă în cetate. Dar n-au putut să-l urnească din loc, nici când au rostit multe rugăciuni. Cu toții s-au înspăimântat, deoarece trupul fetei era greu ca piatra.
Credincioșii au aflat unde vrea Filofteia să se odihnească
Atunci, credincioșii s-au gândit că sfânta poate vrea să se odihnească într-un anumit loc sfânt. De aceea, cei prezenți au început să amintească nume de țări, de mănăstiri şi de biserici rânduite în preajma locurilor natale, apoi şi pe cele existente peste Dunăre. Abia când a fost rostit numele Bisericii Domneaşti din Târgul Argeşului, trupul ei a devenit mult mai uşor. Atunci, cei prezenţi, care asistau la ineditul eveniment, au trimis o scrisoare domnitorului Radu Vodă ( cel care zidise acea biserică), vestindu-l că Sfânta vrea să se odihnească în acel sfânt lăcaş.
Moaştele Sfintei au fost aduse, cu mare alai, în Ţara Românească
Moaștele Muceniței au fost aduse în Ţara Românească și au fost însoţite de un mare alai, iar credincioşii purtau multe făclii şi racla a fost aşezată în Biserica Domnească „Sfântul Nicolae,” pe atunci Catedrală Metropolitană. Astfel s-a împlinit voinţa Sfintei Muceniţe.
În timpul primului război, racla a fost mutată la Mănăstirea Antim
Unele documente istorice menţionează că Sfintele Moaşte ale Muceniţei Filofteia au fost aduse în Ţara Românească după anul 1393, când ţaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de turci. Moaştele au rămas la Curtea de Argeş până în anul 1893. Atunci, datorită stării de degradare a bisericii, moaştele au fost mutate, pe rând, în bisericile "Sfântul Gheorghe" şi "Adormirea Maicii Domnului" - Olari, din aceeaşi localitate. Odată cu izbucnirea primului război mondial, racla cu moaştele Muceniței a fost adusă în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti, iar după terminarea războiului, racla a fost mutată din nou în Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş, lăcaşul ales de Muceniţă. În zilele noastre, moaștele Muceniței se odihnesc în Paraclisul acestui venerat lăcaş de cult, zidit de domnitorul Neagoe Basarab şi sfinţit în anul 1886.
La 28 februarie 1950 Sfântul Sinod a hotărât generalizarea cultului
La întrunirea Sfântului Sinod din data de 28 februarie 1950, în prezența Patriarhului Justinian Marina, a numeroși ierarhi români și străini, precum și a unui număr impresionant de credincioși, s-a oficiat o slujbă specială și s-a hotărât generalizarea cultului Sfintei Mucenițe Filofteia pe întreg cuprinsul țării noastre.
De-a lungul deceniilor, credincioșii care s-au rugat la moaștele Muceniței au primit ajutorul acesteia: credincioșii bolnavi s-au vindecat de boli grave, s-au bucurat de sănătate și de liniște sufletească.
La restaurarea raclei, s-a descoperit un blestem datat în anul 1791
Racla în care se odihnesc moaştele Sfintei Filofteia a fost restaurată în anul 2004, la Monetăria Statului . Atunci, s-a drapat lemnul cu catifea roşie, s-au aurit piesele din argint, s-a aurit din nou capacul, schimbându-se picioruşele de sprijin, confecţionate din aluminiu. De asemenea, s-au înlocuit bucăţile deteriorate din lemnul de chiparos. Pe când lucrau la restaurarea raclei, meşterii de la Monetăria Statului au fost şocaţi când, în săculețul care învelea moaștele, au găsit scris un blestem prin care sunt afurisiţi (blestemaţi) cei care ar îndrăzni să înstrăineze fragmente din Sfintele Moaşte: "Cosma, Milostiv Bogin - cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscopul Mitropoliei Ungrovlahiei, fiindcă ne înştiinţăm smerenia Noastră ca din Sfintele Moaşte ale Sfintei Muceniţe Filofteia, ce se află în Biserica Domnească din oraşul Argeş, s-ar fi risipindu în mici părticele, iată dar, poruncim cuvioşiei tale, Arhimandrite chir Partenie, igumen Argeşului, să le pecetluieşti într-un săculeţ de bogasin nou, lăsându-i afară numai mâna cea dreaptă pentru sărutarea norodului. Şi aşa pecetluite să le aşezi în sicriu. Şi să ştie fieşcare să se ferească a nu cuteza să ciupească, cât de puţin din sfintele moaşte, că am pus blestem asupra cui ar cuteza a se atinge să ia. Într-această şi chip să urmezi! Şi să fii blagoslovit! 1791, mai 10." (Mitropolitul Cosma Popescu al Ungrovlahiei 1787-1792).
